Constanţa, nod important într-un gigantic cordon energetic ce va alimenta Europa

Ştirea potrivit căreia Universitatea Maritimă din Constanţa (UMC) va deschide o filială în Kazahstan, a făcut turul complet al presei din România, la sfârşitul anului 2011, fără a fi prezentată uriaşa miză din spatele acestui parteneriat.
Colaborarea dintre cele două universităţi este doar o piesă dintr-un plan care vizează crearea unei conducte care să transporte petrolul de la Marea Caspică, prin Constanţa, spre inima Europei. Noua rută va reprezenta prima sursă alternativă concretă la Rusia de alimentare cu energie a Europei. De cealaltă parte, guvernul Kazahstanului este interesat de piaţa de desfacere europeană, care ar genera exporturi de zeci de miliarde de euro anual, mai ales în condiţiile măririi capacităţilor de exploatare existente.

Un articol de Mihai Răzvan ROTARU

În secolul XXI, avem în continuare nevoie de eroi

Viscolul abătut asupra ţării noastre în ultimele zile a dovedit, încă o dată, că printre noi se găsesc o mulţime de eroi – oameni dispuşi să îşi rişte viaţa şi siguranţa personală pentru a-şi salva semenii. Din păcate, a dovedit şi că România, în secolul XXI, nu are niciun plan de prevenire a efectelor dezastrelor naturale.
Dezastrele nu au evitat în trecut ţara noastră, dar noi nu am învăţat nicio lecţie din ele. Viscole, inundaţii, cutremure au ucis mii de oameni şi au cauzat pagube de ordinul miliardelor de euro. Cu toate acestea, autorităţile funţionează în continuare pe principiul „întâi se produce dezastrul, apoi intervenim”. Un studiu al ziarului DEZVĂLUIRI din vara anului 2010 a arătat că, în cazul avertismentelor meteo, autorităţile asistă pasive la desfăşurarea evenimentelor, urmând a interveni doar ulterior, acolo unde este cazul. În continuare, o enumerare a dezastrelor ce se pot produce în România, precum şi a măsurilor de prevenire luate în alte ţări, dar care nu se aplică la noi.

Un articol de Razvan PETRE

Localnicii din judeţul Constanţa, care au rămas fără lumină şi apă, sunt în prag de revoltă

A fost de ajuns un viscol mai puternic şi o noapte de ninsoare pentru ca să apară probleme în alimentarea cu energie electrică a judeţului Constanţa. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric timp de trei zile. Ca şi cum nu era de ajuns, conform spuselor localnicilor, angajaţii ENEL au „prăjit” aparatele electrocasnice ale mai multor familii, în momentul în care încercau să conecteze instalaţiile electrice. Picătura care a umplut paharul a fost întreruperea alimentării şi cu apă potabilă, o urmare a faptului că localităţile au rămas fără curent electric. Astfel, au rămas fără lumină, timp de trei zile, localnicii din Agigea, Lazu, Aliman, Amzacea, Cobadin, Negreşti, Conacu, Corbu, Lumina, Vadu, Dobromir, Istria, Deleni, Şipote, Mihai Viteazu, Seimeni, Topalu, Pantelimon, Târguşor, Vulturu, Negru Vodă, Mioriţa, Ghindăreşti, Oituz, Pădureni, Tariverde, Fântânele, Peştera, Ivrinezu Mare, Ivrinezu Mic, Ciocârlia, Ovidiu, Topraisar, Siliştea, Moviliţa. Şi mai ghinionişti, din cauza faptului că au rămas şi fără curent, şi fără apă, sunt localnicii din Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Tătaru, Furnica, Olteni, Dumbrăveni, Ciobăniţa, Vârtop, Biruinţa, Cumpăna, Valu lui Traian şi Pecineaga. Dată fiind disperarea localnicilor care au fost nevoiţi, timp de trei zile, să trăiască în beznă şi fără apă curentă, ca în Evul Mediu, reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa s-au înfuriat şi au răbufnit, declarând că vor da în judecată compania italiană.

Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

Blogul Universităţii

Contrar aşteptărilor chiar şi celor mai înfocaţi adversari ai regimului Băsescu-Boc, protestele din Piaţa Universităţii au ţinut mai bine de două săptămâni. Misterul acestei longevităţi – fără precedent în istoria protestelor din ultimii 10 ani – este acela că fenomenul şi-a schimbat pe parcurs scopul şi modul de exprimare. Din manifestaţie de susţinere a lui Raed Arafat, s-a transformat rapid în mişcare anti-Băsescu, apoi în afiş pentru mica publicitate. La cele mai recente proteste, majoritatea pancardelor vorbeau de problemele personale, individuale, ale celor care care le cărau în spinare. Televiziunile venite să suprindă, pe canalul audio, refrenul „Jos Băsescu!”, au prins – pe video – pancardele demonstranţilor, purtând diferite mesaje despre probleme mari şi mici, nemulţumiri personale şi idei trăznite, care şi-au găsit, în premieră, un canal de exprimare naţional.

Un editorial de Razvan PETRE

La apogeul scandalului pe tema Legii Sănătăţii, Traian Băsescu a declarat că, în România există două SMURD: Serviciul public, aflat în subordinea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, şi Fundaţia pentru SMURD – ONG aflat în subordinea medicului Raed Arafat. Cum această declaraţie nu a trezit atenţia presei centrale, ziariştii DEZVĂLUIRI au decis să aprofundeze subiectul.
Astfel, am aflat că Fundaţia pentru SMURD (FpS), condusă de medicul Arafat, strânge sume impresionante de bani, cu scopul de a le investi în dotarea şi perfecţionarea sistemului de urgenţă din România. Pentru aceasta, Fundaţia se foloseşte din plin de denumirea şi de imaginea serviciului public SMURD, ca şi de însemne ale Statului român. Banii obţinuţi astfel sunt direcţionaţi către diverse proiecte destinate SMURD, după cum decide Fundaţia, iar nu Statul. Sau, dacă ne luăm după cifrele puse la dispoziţie de Ministerul Finanţelor,  FpS distribuie doar o parte din bani, sume consistente rămânând în conturile Fundaţiei. Pe baza acestor cifre, dar şi a raportului de activitate pe 2010-2011, FpS ar fi trebuit să dispună, la jumătatea anului trecut, de circa 120 de miliarde de lei vechi – sume colectate în cursul ultimilor cinci ani, dar nedistribuite către proiecte. Această cifră este contestată de către reprezentanţii Fundaţiei.

Un articol de Răzvan PETRE