În perioada Martie – Aprilie 2012 toţi angajaţii grupului INDITEX din România au primit de la conducerea din Bucureşti, spre semnare, acte adiţionale la Contractele Individuale de Muncă. Subiectul oficial pus pe tapet cu această ocazie a fost “implementarea comisionului variabil”. Prin această metodă, conducerea grupului INDITEX s-a gândit probabil să camufleze scăderea în grup a veniturilor tuturor angajaţilor de la subsidiarele din România, mai exact de la cele 7 societăţi: Zara, Bershka, Pull and Bear, Stradivarius, Massimo Dutti, Oysho şi Zara Home.
Conform unor surse din interior, directorul de resurse umane al INDITEX – Bucureşti doamna Nadina Benea (Nicoară), a trimis mai multe informări către magazinele grupului din România prin care, cei peste 1000 de angajaţii au fost notificaţi în legătură cu modificarea condiţiilor de salarizare. Informarea în cauză a fost trimisă în format electronic şi se adresa managerilor de magazine, subiectul abordat fiind “Implementarea Comisionului Variabil”. Justificarea aplicării acestui sistem nou de plată este aceea că se aplică în majoriteta ţărilor în care grupul are magazine: “Doresc să vă informez că politica de acordare a comisioanelor variabile se aplică de către INDITEX în aproape toate cele 82 de ţări, în care INDITEX are deschise peste 5.500 de magazine (cu cele 8 branduri), inclusiv în ţările vecine.”

Un articol de Laura POPESCU

O lege absurdă şi caducă a României incriminează practicarea celui mai popular joc din lume

Legea 246/2010, promulgată prin Decret prezidenţial la 13  decembrie 2010, interzice practicarea jocurilor de noroc precum pokerul şi prevede sancţiuni drastice pentru cei care nu respectă normele.
Teoretic, legea sus-menţionată este în vigoare, aşa că oricare dintre cei aproximativ 2 milioane de împătimiţi jucători de poker (on line sau nu) din România, sunt pasibili de închisoare de la 6 luni la 2 ani şi de alte sancţiuni pecuniare drastice!
Din fericire, norma nu se aplică în acest sens punitiv, întrucât ar contrazice legislaţia actuală a Uniunii Europene care permite practicarea pokerului şi al altor jocuri de tip pariu.  
Comisia Europeană a atras atenţia României şi şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la incompatibilitatea normei mioritice. Rezultatul a fost unul singur: Niciun jucător de poker nu a fost pedepsit pentru „viciul” său nevinovat. O mare problemă rămâne însă: Legea nu a fost abrogată şi poate fi aplicată oricând...

Un articol de Cristian CEALERA

Nordul Bulgariei, „românizat” de miliardele de lei aduse de turiştii români

Deşi românii nu sunt în general animaţi de sentimente revizioniste, avem o veste bună pentru nostalgicii vremurilor în care ţara noastră stăpânea Cadrilaterul: Nord-estul Bulgariei redevine, cu fiecare zi ce trece, un teritoriu românesc.
O radiografie a nordului Litoralului bulgăresc, cu ocazia recentei mini-vacanţe de 1 Mai, distruge mitul potrivit căruia „bulgarii ne-au furat turiştii”. De la Varna la Balcic, întreg cadrilaterul şi dincolo de graniţele lui este patria turistului român. Mai exact, a acelui turist care nu şi-a găsit loc de cazare pe litoralul românesc. Bucuroşi de oaspeţi, bulgarii valorifică la maxim afluxul de români, care iau locul vizitatorilor germani, englezi, ruşi, sau polonezi. Schimbarea e vizibilă în meniurile restaurantelor, pe plajă, pe site-urile hotelurilor, dar şi în... practicile fiscale.

Un articol de Răzvan PETRE

Gheorghe Hânsă, acuzat (din nou) de ilegalităţi

Fostul primar al urbei cernavodene, Gheorghe Hânsă este acuzat că a înstrăinat ilegal un teren de o importanţă strategică (în joc sunt sute de mii de euro), beneficiarul fiind Marian Sava, cel care de asemenea doreşte să ajungă primar al oraşului Cernavodă, din partea PDL.
În 2007, Hânsă, ca reprezentant al autorităţii locale, i-a vândut lui Sava un teren de 1320 metri pătraţi dar pentru ca acel contract de vânzare să fie valid, trebuia să existe şi o autentificare notarială. Aceasta a fost făcută abia doi ani mai târziu, pe când Hânsă nu mai avea nicio calitate oficială, reprezentantul oraşului Cernavodă fiind în acel moment, noul edil Mariana Mircea. Deşi încălca legea, Hânsă s-a prezentat în 2009 la notariat şi a semnat actul, arogându-şi astfel, fără niciun drept, calitatea de primar al oraşului.
Terenul înstrăinat ilegal către Marian Sava are o importanţă strategică crucială: aici, SNN Cernavodă a obţinut, anterior „autentificării” din 2009, dreptul  de a executa lucrări de retehnologizare a reţelei de termoficare, prin amplasarea supraterană a unor conducte. Sava cere acum SNN-ului sume uriaşe, aşa zise despăgubiri: 1.207.021 RON şi 59.504 euro plus 7000 de euro pe lună, pentru orice întârziere.

Un articol de Mihai CORNEA

Cogealac, mai 2012. Un frumos panou cu stemele Uniunii Europene şi Guvernului României ţine să ne convingă că problema drumurilor din Cogealac a fost rezolvată încă din 2006. Chiar lângă el, drumul de intrare în comună e blocat de un morman de pământ, pe care două buldoexcavatoare îl tot răscolesc.  
Drumul este deviat pe o uliţă îngustă, plină de gropi, ce pare să se fi bucurat de asfalt, în vremuri pe care nimeni nu le mai ţine minte.
În centru, poţi să juri că te afli undeva în Kosovo, imediat după un bombardament: Gropi peste tot, strada primăriei blocată de o movilă de pietre. Chiar și clădirea primăriei stă să cadă, cu acoperișul găurit și planșeul de la intrare ce se va prăbuși într-o zi în capul vreunui nevinovat venit cu ceva treburi  la edilul șef.
Bate un vânt încăpățânat, care plimbă gunoaie în toate părțile, pe străzi și prin curțile oamenilor. Aflăm și cauza: peste tot, la marginile localității găsim munți pe gunoaie. Pesemne de-aia săracii oameni de la periferie și-au ridicat garduri înalte de plasă: vor ca din grădini să recolteze legume, şi nu gunoaie! Aflăm de la localnici că de ceva timp nici măcar apă nu mai au.

Un articol de Mihai Razvan ROTARU