Preotul care vrea să devină primar la Constanța ne-a acordat un interviu în exclusivitate, la sediul său de campanie.
Situat în zona Casa de Cultură, la bulevard, acesta atrage atenția trecătorilor, prin modul inedit în care e amenajat. Pe ferestre ne întâmpină mesajul „Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului”. În loc de imagini cu politicieni, pe geamuri sunt lipite postere cu Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș și Constantin Brâncoveanu.
Sediul are doar un living și un birou foarte mic, lipsit de intimitate, situat chiar la fereastră. Mobilierul e auster și ponosit, icoane peste tot, pe o masă zărim o cutie de plastic transparent, pentru donații. Când am intrat noi, cutia era goală.
Valentin Berechet e preot misionar, fără salariu, la o biserică din Constanța. Pe vremuri a fost medic militar, până când și-a descoperit vocația pentru teologie. După facultate, a fost profesor de religie câțiva ani și apoi a fost hirotonit preot.
S-a implicat plin de zel în slujirea liturgică și în propovăduirea mesajului ortodox la radio și televiziune. A devenit repede acel gen de preot „cu har”, care atrage credincioși devotați în jur. Dar nu a fost interesat să exploateze financiar acest lucru.
Părintele Berechet nu a fost niciodată prea agreat de șeful său, ÎPS Teodosie. De vină a fost probabil stilul auster și perfecționist al preotului, în contrast cu preocupările mercantile ale arhiepiscopului tomitan.
Din această cauză, preotul Berechet a fost permanent șicanat de mai marii Arhiepiscopiei, chiar dacă el nu vrea să se plângă de asta.
Ce l-am întrebat pe preotul care vrea să devină primar
L-am întrebat pe Valentin Berechet de ce își riscă preoția (regulile BOR interzic candidatura preoților), cine îi finanțează campania, ce proiecte are pentru Constanța, care sunt valorile în care crede și multe alte lucruri. Puteți vedea mai jos cele mai vii (uneori chiar și tensionate) momente ale dialogului. La finalul articolului găsiți interviul integral.
Ce spune despre riscul de a fi exclus din preoție
„Am simțit că trebuie să candidez. Ceea ce fac nu e o lucrare sau un fapt de indisciplină, de erezie, dar pot să fiu oprit în sensul acesta (oprit de la a sluji – n.red.) pe măsuri de echilibru, de ordine, de orânduială, chiar nu-mi fac nici o problemă din aspectul ăsta, eu văd lucrurile așa cum sunt și vom merge înainte. Simt că pot să ofer mai mult oamenilor orașului în care trăim, simt că este momentul și internațional și național, lucrurile parcă cer o implicare mai profundă din partea noastră, a tuturor. Nu am nici cel mai mic gând că nu fac ceea ce nu trebuie.
Eu îl înțeleg, ÎPS s-a exprimat în spiritul Legii, nici nu putea să se exprime altfel. Este lupta mea, provocarea mea, sunt convins că poate toți cei care vor lua astfel de măsuri cenușii sau sumbre, dacă va fi o reacție de succes le va părea rău.
Dar asta este problema lui Dumnezeu, treaba mea este să fiu competent aici, adică am încredere și simt de la zi la zi să cresc.
Cu cine s-a consultat pentru candidatură? „Cu Dumnezeu”!
„Mi s-a mai pus întrebarea aceasta. Și să știți că răspunsul adevărat este interesant sau poate să pară interesant. Poate că prin lucrarea aceasta a mea vor înțelege și oamenii că Dumnezeu este cu adevărat persoană și face parte dintre noi și trebuie să-L luăm în calcul întotdeauna.
Răspunsul este simplu și sec și este – m-am sfătuit cu Dumnezeu. Dar cum să explici treaba asta?
M-am sfătuit cu el… comunici. Nu vorbim prin vorbe, dar comunicăm, cu inima, gândul, știința acuma demonstrează. Unii oameni vorbesc și altfel, nu numai prin cuvinte. Unul care nu poate să vorbească, nu înseamnă că nu poate să comunice, ba comunică uneori destul de complex și deplin.
Tot așa, nu e de azi, de ieri, intenția, sau gândul, sau dorința aceasta, m-am rugat, m-am gândit în toate părțile, în toate felurile și am simțit că Dumnezeu mă îndeamnă să fac lucrul acesta.
Adică, să aduc un mai mult aport. Nu zic că alții nu ar face și ei bine, deci rețineți, eu nu sunt deloc plecat spre polemică. Eu nu fac ceea ce nu fac alții bine. Eu simt că fac puțin mai bine, sau voi privi lucrurile mai complet, mai de folos oamenilor”.
Are un conflict mai vechi cu ÎPS Teodosie? A fost mutat disciplinat într-o altă parohie?
„Nu, absolut deloc. N-am avut nici o problemă. Ba chiar m-a stimulat relația cu Arhiepiscopia. Tot trecând și provocându-mă să dau și mai mult, am dat tot mai mult.
Da. Am fost mutat dintr-o parohie mică într-o parohie mai mare. Nu știu, adică nu am citit hârtiile de mutare că n-am avut timp, să văd dacă e o mutare disciplinară.
Dar, ce să zic, am fost mutat dintr-o parohie de cartier în una dintre cele mai frumoase din oraș, în cartierul Faleză Nord.
Da, sunt preot misonar (fără salariu – n.red.). E cumva o provocare, adică un preot misionar în primul rând trebuie să aibă o relație foarte intimă cu credința pe care o mărturisește, să cunoască cuvântul, să-l și trăiască, pentru că nu poți să-i înveți ceva ceea ce tu nu faci, ar fi absurd și ridicol. Și bineînțeles că un preot misionar trebuie să se obișnuiască și cu aspectul că nu face rădăcini undeva, că de asta este misionar.
Adică merge din loc în loc și mișcă inima oamenilor către adevăr, către lumină, îi motivează, îi cercetează, ca și un medic, pe undeva. Medicul pe unde trece, îi face să se gândească la viața lor, să-și respecte sănătatea, timpul și multe alte aspecte.
Relația mea cu Arhiepiscopia a fost și este verticală, cu demnitate din partea tuturor, a ambelor părți. Și mie mi-a fost de folos că m-a provocat. Știți cum se spune, cât ceva nu te fărâmă, te face mai puternic, și eu mă simt suficient de puternic”.
A declarat că se definește ca „Suveranist de centru dreapta”
„Până atunci nici nu m-am gândit să mă orientez politic. Îmi apreciez poporul și-l iubesc, cred că așa interpretează oamenii suveranismul. Oricum, iubesc istoria acestui popor.
Naționalist? Sunt concepte care cred că pot deveni dure. Dacă zic da, explodează presa. Putem să considerăm că da. Dați-mi un antonim la naționalism ca să vă spun ce nu sunt. Conservator? Da, dar nu extremist”.
Apreciază valorile UE? Da și… nu prea!
„Uniunea Europeană este o mișcare sănătoasă și frumoasă. Până aici. Valorile ei proaspete nu prea ne impresionează, nu numai pe noi, pe nimeni. Uniunea Europeană s-a creat pe niște valori pe care nu prea le mai vedem.
Eu nu am nimic împotrivă, că nu am nici un gând către UE, eu voi purta de grijă de acest oraș. Dar timpul, evenimentele, arată că nu prea sunt compatibile.
Noile valori ale UE, sunt popoarele care simt ele așa, aceste valori progresiste sau moderniste care nu m-ar deranja că sunt…”.
Despre libertatea sexuală și identitatea de gen. A spovedit vreun homosexual?
„Nu, dar am discutat cu câțiva. Și sincer dacă ar veni unul și l-aș vedea serios că trăiește și că îi pare rău, că ar vrea să se întoarcă…
Dacă l-aș vedea cu gând, cu dorință de pocăință, de întoarcere la viața normală, normal că l-aș susține și l-aș ajuta. Măcar spiritual, mental, să simtă că a greșit, că mulți vin și spun că e genetic sau că nu poate să facă, deci deja sunt blocați.
Este un păcat, bineînțeles, cât o faci cu toată conștiința…”.
Femeia e egală cu bărbatul. Dar Bărbatul e șef!
„Iarăși este o lucrare nefuncțională. Dacă dumneavoastră ați avea mâna dreaptă egală cu mâna stângă? Ele par egale, dar să știți că nu sunt.
Dacă ați avea mâna egală cu piciorul ar fi bine? Cred ca v-ați simți un pic incomplet. Deci, femeia și bărbatul nu formează un întreg, ei se completează.
Dacă femeia este egală cu bărbatul, avem doi bărbați și nici o femeie. Va fi catastrofal. Femeia nu este inferioară bărbatului, este o completare, adică este de mare folos bărbatului. Un bărbat fără femeie nu ajunge să se simtă împlinit. Șeful familiei este cel care poartă răspunderea și asta o duce bărbatul!”.
Distracția este rea? „Mai bine bucurie spirituală”
„Când devine dominantă și când devine scop în sine este rea, nesănătoasă. Copiii noștri dacă s-ar distra tot timpul atunci când ar mai crește, sau cum ar mai crește? Dar din când în când, atunci când programul o cere…
Dacă ajung primar, cetățenii vor avea acces la cultură și la bucurie spirituală, cum nu au avut niciodată. Vor fi stimulați. Vor avea provocări lună de lună. S-ar putea să nu-și mai vadă capul de atâta activitate și de implicare.
O activitate sănătoasă te odihnește. Ce înțelegeți prin distracție? Batjocură, dispreț? Distrugerea biologiei? Sufletului, spiritului? Eu înțeleg prin toate aceste forme de recreere construcție, configurare.
Mergi la un spectacol care este organizat, îți crește sufletul, mergi dincolo la niște activități literare, la niște activități de creație liberă, de sculptori, de copii”.
A cochetat cu partidul AUR?
„Nu am cochetat cu partidul AUR, adică nu știu ce înțelegeți prin cochetat. Am participat, nu știu ce înseamnă cochetat, n-am avut interes dar am fost la întruniri, mă mai chemau, le vorbeam.
M-am bucurat că mă cheamă, că mă invită, când erau colinde, când erau manifestări de Ziua Femeii sau mai știu eu ce, și vorbeam câte un cuvânt și oamenii aceștia m-au cunoscut.
Nu erau întâlniri strict politice, ci de deschidere, pe diferite teme cetățenești, ale poporului, teme morale, teme de activitate.
Ce părere are despre partidul AUR
„O părere aproximativ pozitivă. V-am spus că sunt cam de centru. Să știți că nici n-am studiat foarte bine ca să știu, adică ar fi absurd să emit niște sentințe, pentru că nu am informația completă.
Îmi place că aduc ceva nou, că sunt mai aproape de popor, cel puțin așa par, deci nu știu, ați zis că am cochetat, dar nu am cochetat, am fost la anumite întruniri pentru că m-au invitat. Chiar dânșii pot să spună, n-a fost niciodată de la mine, hai să vin și eu.
Dacă mă invitau și alții, pe o temă și mă lăsau să vorbesc, zece – cincisprezece minute pe o temă, să știți că tot românește vorbeam. Dar tot așa pledam, românește, creștinește, de echilibru. Dar acolo unde am fost invitat – părinte, avem evenimentul ăsta, poți să vii să vorbești m-am dus. Chiar e obraznic să zic nu, când m-au chemat.
Sunt aproape și de țară, de munca acestei țări, de valorile ei, de averea ei și spirituală și materială, așa am simțit din media. Poate că pe aici, pe colo greșesc, dar poate că nu greșesc.
Dacă aș fi zis că îmi place foarte mult, s-ar fi tras concluzia că sunt fan sau mai știu eu ce, susținător. Mai este și aspectul că nu cunosc în amănunt și foarte bine AUR. Deci este o zonă pe care nu o cunosc și îmi rezerv dreptul să pot să cred că acolo pot să fie și aspecte pe care nu le apreciez. Dar ceea, ce am văzut și apreciez, recunosc și lucrurile merg în felul acesta”.
Cât costă chiria pentru sediul de campanie şi ce partid a stat aici înainte
„E o simplă coincidență, rămăsese liber, plecaseră cel puțin faptic de mai mult de o lună și ceva (cei de la AUR – n.red.). Căutam un spațiu care să fie și accesibil pentru mine, dar și mai cu vad, în zona Casei de Cultură.
Dacă s-a ivit acesta… Nici nu știam cine gestionează, e o firmă de imobiliare. Deci relația nu a fost că a fost a lui AUR, vi-l dau și dumneavoastră. Nu! A fost cu contract și de la firmă de imobiliare.
Prețul e destul de… corect, să zicem. Cam 1.500 de euro pe lună. Am zis ca dacă vrea Dumnezeu, două, trei luni reușim, rezistăm. Chiar merită. Până la urmă este o investiție, investesc în poporul meu. Pot să fac și eu efortul ăsta!”.
Cine susține financiar campania
„Oamenii mă susțin! Uitați, acolo avem o cutiuță pe care scrie <Donați>. Oamenii susțin. V-am spus că e ceva din popor. A, spuneți că e goală cutia? Cred că am trecut eu pe acolo, am trecut mai înainte. Iar moral și spiritual, o să fie Dumnezeu.
Nu pot să numesc o persoană care a zis că mă susține, că plătește, nu, dar eu nu cheltuiesc nimic, sunt un om așa mai zgârcit și din milostenia oamenilor s-au strâns suficient ca să rezistăm trei luni. Dacă românul e înțelept, vom rezista mult, dacă nu…
Fac ceea ce fac, ca să am conștiința pe care Dumnezeu mi-o dă înaintea poporului că am făcut ce am putut”.
Construcții fără număr. Chiar și fără bani
„Dacă va fi să fim împreună orașul acesta va avea mult de lucru, se va construi mult. Cred că zi și noapte toate firmele de construcții vor fi bine motivate și ancorate, vor avea front de lucru. Nu pot să vă spun toate amănuntele.
Noi, întotdeauna când vrem să facem ceva, ne gândim prima oară la bani. Ai bani, faci. Când am vorbit cu oameni importanți pe aici, pe colo, ca să mă ajute, că nu le știu eu pe toate, prima întrebare asta a fost: Aveți susținere financiară?
Sunt foarte multe lucruri care se pot face și cu sufletul. Deci un conducător, un șef, un manager, n-are bani dar știe să relaționeze. La asta nu ne-am gândit niciodată?
Firmele, vor veni singure. Eu le ofer oportunitate. Nu fără bani, banii vin la timpul potrivit. E vorba de idei, de front, de oportunități și se vor implica și muncind vor beneficia. Vor construi… construcții.
Blocuri, spitale. Primăria nu neapărat să facă blocuri. Primăria creează oportunități. Este exagerat să spui înainte tot, pe parcurs lucrurile se așează, dar e important să ai mentalitatea, să ai gândirea”.
Vrea să construiască un alt oraș lângă Constanța?
„Nu un alt oraș, o extindere atât de frumoasă încât va fi tentantă și pentru constructori și pentru locatari. Asta pe linie de muncă, de construcții, plus alte, pe lângă aceste construcții nu or să fie pustii și izolate, vor fi multe lucruri în jurul lor. Vom cumpăra terenuri!
Cu ce bani? Lăsați banii, Ștefan cel Mare nu avea bani, Mihai Viteazu nu avea bani, Mircea n-avea bani, aveau inimă!”.
Mihai Răzvan ROTARU, Viviana ROTARU, Doru COPOȚ
