Timp de 6 ani, Primăria Eforie și Apele Române s-au duelat în instanță pentru a stabili cine este proprietarul și administratorul de drept al falezei orașului. La finele unui proces cu răsturnări de situație ca în filmele de la Hollywood, primăria Eforie a avut câștig de cauză. Între timp, însă, zonele de acces spre plajă (aflate pe faleză) au căzut în paragină. Lucrările – unele dintre ele finalizate în urmă cu cinci ani – s-au dovedit a fi de proastă calitate. Iar primăria – incapabilă să remedieze deficiențele, chiar și după finalizarea procesului.
Lucrări de mântuială și reparații inexistente
Unul din argumentele folosite de primăria Eforie în instanță pentru a justifica trecerea falezei în proprietatea orașului era acela că malul se surpa, afectând infrastructura. Începând din 2016, atât în Eforie Nord, cât și în Eforie Sud au fost stabilizate și reabilitate falezele, reparată trama stradală pe faleză și refăcute aleile pietonale. La finele proiectului au fost realizate căile de acces către plaje – alei, trepte, promenade.
La nici cinci ani de la recepția lucrării, faleza este, din nou, în paragină. De data aceasta nu a cedat malul, ci căile de acces spre plajă: Unele plăci de piatră artificială sunt crăpate, treptele se desprind sau sunt sparte, iar bordurile ce mărginesc scările de acces se desprind, riscând să cadă peste pietoni.
Acolo unde plăcile de piatră au fost îndepărtate cu totul, se pot vedea și cauzele rapidei distrugeri a acestei lucrări care ar fi trebuit să dureze zeci de ani: Materiale de proastă calitate, manoperă de mântuială și, mai ales, economie de material făcută de constructor în părțile invizibile ale lucrării – pentru a reduce costurile și a maximiza profitul.
Practic, în multe locuri, constructorii au aplicat suficient adeziv pentru a permite lipirea plăcilor de piatră falsă, dar insuficient pentru a umple tot spațiul dintre ele și substrat. În timp, apa a pătruns prin crăpături în spațiile goale dintre peticele de adeziv, desprinzând plăcile de pardoseală. O altă problemă probabilă este folosirea unui adeziv ieftin, neconform aplicării în spații exterioare – în unele locuri, după desprinderea plăcilor de piatră, a picat și adezivul, cu totul…
Ironic, în unele locuri, de sub plăcile de piatră falsă ciobite și desprinse cu tot cu adeziv, ies la iveală vechile trepte ale scărilor de acces spre plajă. Construite pe la anul 1960, acestea rezistă – iată – mai bine ca cele puse cu bani mulți, în urmă cu doar cinci ani!
Vreau faleza, dar să se ocupe altcineva de ea!
Timp de șase ani, faleza din Eforie a făcut obiectul unui litigiu între administrația locală și Apele Române. Faleza fiind introdusă de consiliul local în proprietatea orașului Eforie, Apele Române au revendicat-o în instanță.
În 2019, Judecătoria Constanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (A.N.A.R.-A.B.A.D.L.), împotriva Orașului Eforie prin Primar, a Consiliului Local Eforie, obligând pârâții să restituie imobilul teren – faleza litoralului românesc în suprafață de 10.253 m.p., situată în orașul Eforie – către Statul Român, reprezentat de Apele Române (ca administrator).
În motivarea hotărârii, instanța a reținut că faleza litoralului românesc este domeniu public al statului, fiind nominalizată în mod expres în H.G. nr. 1705/2006 privind aprobarea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al statului ca fiind imobil aflat în domeniul public al statului.
Ulterior, hotărârea a fost atacată cu apel de Primăria Eforie – fără succes însă, instanța de apel confirmând decizia primei instanțe.
Pe principiul „a treia oară e cu noroc!”, Consiliul și Primăria Eforie au avut succes de cauză în a treia instanță – unde, invocând un viciu de procedură care ar merita probabil un articol dedicat, judecătorii au dispus întoarcerea deciziei. Și implicit rămânerea falezei – cu tot cu scările ei proaspăt renovate și proaspăt părăginite – în proprietatea orașului Eforie.
Faleza așteaptă să răspundă cineva la telefon
Pentru a ne lămuri de ce s-au luptat așa de tare pentru faleză, după care au lăsat-o în paragină, am apelat numerele de contact ale primăriei Eforie. După lupte seculare, am reușit să ne lămurim că aleile și treptele de acces spre plajă aparțin sigur orașului Eforie și că fac parte din lucrările terminate în urmă cu circa cinci ani, de consolidare a falezei. Mai departe, am rămas în pană de noroc: La Direcția Administrare a Domeniului Public și Privat – cea care ar trebui să administreze inclusiv treptele și aleile părăginite – nu am reușit să prindem pe nimeni la telefon, după o săptămână și câteva zeci de apeluri telefonice. În final, nici la secretariat nu mai răspundea nimeni…
Peste două săptămâni se împlinește un an de la decizia judecătorească definitivă prin care faleza cu căile de acces spre plajă au rămas în proprietatea Orașului Eforie. În tot acest timp, primăria nu a mai mișcat un deget pentru remedierea problemelor apărute la căile de acces. Și acum, zac în paragină, spre deliciul turiștilor și localnicilor care trebuie să aibă grijă pe unde calcă în drum spre plajă. Bine măcar, însă, că e paragina Eforiei, și nu paragina Statului Român!
Un articol de Răzvan PETRE
