Am discutat cu doi tineri din PNL Constanța despre campania de informare și strângere de semnături pe subiectul Pilonului II de pensii. După o lună de activitate în stradă, purtătorul de cuvânt al PNL Constanța, Bogdan Barață și consilierul județean Bogdan Bola spun că cetățenii sunt interesați de subiect, mai cu seama cei care se apropie de vârsta de pensionare.
Interlocutorii noștri consideră că acțiunea PNL a avut trei componente: civică (informarea cetățenilor pe o temă ce se potrivește ideologiei liberale), politică (obținere de sprijin civic, cetățenesc, pentru o inițiativă legislativă în Parlament) și de autopromovare (liberalii au scos în stradă, pe cât posibil, aleșii locali, pentru a fi în contact direct cu cetățenii).
Premisele
„Guvernul actualei alianțe majoritare din Parlament, aflat în mare nevoie de lichidități, a afectat legea privind Pilonul II de Pensii, scăzând prin Ordonanță de Urgență transferul către Pilonului II, de la 5,1% la 3,75%.
Problema a început să apară cu adevărat de la 1 ianuarie 2018 când, potrivit aceleiași legi, trebuia să crească transferul la un 6% din cât ni se ia fiecăruia, iar guvernanții nu au făcut acest lucru, rămânând la acel nivel de 3,75%.
În ciuda solicitărilor repetate ale parlamentarilor PNL, Biroul Permanent al Camerei Deputaților și Biroul Permanent al Senatului refuză să pună pe ordinea de zi dezbaterea Ordonanței de Urgență prin care s-a scăzut acest transfer la 3,75%.
Deci la momentul actual ne confruntăm cu un act administrativ cu efect de lege, promovat de către Guvern, care ar fi trebuit să aibă caracter excepțional, că asta este o ordonanță de urgență și ne confruntăm cu o situație abuzivă, ca să nu spun un furt din banii fiecăruia.
La asta s-au adăugat zvonurile insistente care începuseră din 2017, legate de desființarea Pilonului II. Atunci toată lumea a negat, dar din 2018 a început să se vorbească pe față despre această posibilitate.
Noi am început campania de informare pe 19 mai, iar acum trei săptămâni, la Antena 3, a ieșit ministrul Muncii Olguța Vasilescu și a aspus că Pilonul II de Pensii va deveni opțional.
Cetățenii vor fi puși, în varianta fericită, în fața ideii de a opta, or pentru a opta trebuie să fie informați.
Campania
Noi am ieșit timp de o lună pe stradă (exceptând duminicile și sărbătorile legale), în zonele aglomerate ale orașului și am vorbit cu oamenii. Cam 80% dintre cei care s-au oprit să dialogheze au foarte deschiși. Am strâns aproximativ 3000 de semnături, dar numărul nu este atât de important, căci nu am avut niciun target de atins.
Sigur că este de dorit ca numărul semnăturilor să fie cât mai mare, dar s-a mers pe ideea că ele trebuie să vină ca urmare a informării cetățenilor.
Această campanie a noastră este o premieră în istoria parlamentarismului românesc, deși nu acesta era principalul obiectiv. Și anume, un parteneriat între cetățeni și parlamentarii lor în funcție, pentru a promova un subiect de interes pentru societate.
O altă premieră este prezența în stradă a aleșilor căci, nu de puține ori, cetățenii ne-au reproșat în campaniile electorale că ne vedem doar o dată la patru ani. Astfel, după asumarea celor 10 criterii de integritate, care ne-au făcut să pierdem electoral dar ne-au ajutat să arătăm că suntem consecvenți principiilor noastre, noi liberalii, facem încă un pas și venim alături de cetățeni. Cred că nu avem un suficientă vizibilitate, mai ales în inițiativele noastre bune pentru societate. Și atunci, este firesc să susținem o temă pe care noi o considerăm legitimă și care ține de principiile liberalismului, proprietatea privată și ideea că tu cotribui efectiv la propria pensie. E proprietatea ta, sunt banii tăi, e viitorul tău.
Spuneam deci că cei care au ieșit în stradă au fost aleși locali și județeni în funcție, persoane care sunt în conducerea filialelor și persoanele care își doresc să candideze. E o deschidere a Partidului Național Liberal, este și o formă de exercițiu, o încercare de a arăta cetățenilor și propriilor noștri membri că relația cetățean-membru al unui partid politic trebuie să fie una permanentă și pe cât posibil una nemijlocită.
Proiectul legislativ
În paralel, s-a mers pe ideea promovării unui proiect legislativ ce va fi introdus în Parlament de către Partidul Național Liberal, prin care ne dorim menținerea obligatorie a Pilonului II de Pensii în forma deja aprobată de acum 10 ani de către toate partidele parlamentare, incluzând persoanele și entitățile politice care militează acum împotriva Pilonul II de Pensii. La momentul la care s-a votat, toata lumea părea să fi înțeles că este o problemă de sistem și ea trebuie corectată.
Și atunci, proiectul nostru de lege își propune să ducă transferul către Pilonul II de pensii la 6% începând cu 1 ianuarie 2019, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple de la 1 ianuarie 2018 și să crească progresiv la 8 la sută până în 2022. Raționamentul fiind același cu cel original, Pilonul II de Pensii nu este o garanție pentru vreo îmbogățire, este în schimb o plasă de siguranță pentru generațiile viitoare, care se vor confrunta cu un declin și mai mare, cu un deficit mult mai accentuat decât este deja în prezent, pe Pilonul I.
Semnăturile oamenilor sunt un sprijin vizibil, public, pentru inițiativa legislativă. Ele vor fi alăturate proiectului de lege ce va fi depus de PNL în Parlament. Raționamentul este simplu: actuala majoritate parlamentară nu doar că matematic îți poate trânti orice proiect de lege, nu doar că poate să impună orice proiect de lege își dorește, ci clamează această atitudine în virtutea rezultatului alegerilor din 2016. De aceea, noi încearcăm prin obținerea de semnături să demonstrăm o raliere vizibilă, dovedibilă, a unui număr de români interesați de acest subiect.
Problemele sistemului de pensii
De acum vreo 10 ani, fondul de pensii pentru Pilonul I este în deficit, pentru că ceea ce se strânge la bugetul de pensii este insuficient pentru pensiile în plată. Când mai vii, nu doar să indexezi potrivit legii raportat la inflație și salariu mediu pe economie și mai și mărești pensiile, spunând că ai bani, cum s-a întâmplat de curând, accentuezi dezechilibrul.
Pilonul II își propune să limiteze această gaură, pe o idee mult mai corectă și anume cea pe care oricum românii o au, chiar cei aflați la pensie, și anume că au contribuit la pensia lor.
Pilonul 1 de Pensii are o potențială problemă de sistem și anume aceea că funcționează bine cu cât numărul de salariați în activitate, plătitori la pensii, este mult mai mare decât cel al pensionarilor.
O capcană lingvistică
Pentru că indiferent ce se întâmplă în Parlament, important e ca cetățeanul, dacă va fi pus în situația de a opta din nou și este foarte previzibil că va fi așa, trebuie să știe măcar despre ce este vorba cu Pilonul II. Pentru că ideea că acest Pilon II va fi opțional este o metaforă, ca să nu spun o capcană lingvistică. Acest opțional ar urma să însemne că cetățenii o să fie puși să opteze din nou în mod expres pentru asta, fapt care va avea o componentă birocratică de genul stat la cozi, semnătură electronică sau alte elemente de acest fel. Scopul fiind să te facă să renunți. Pentru că dacă nu pot să naționalizeze Pilonul II, căci e interzis prin Constituție, pot să îl facă ineficient pentru administratorii fondurilor de pensii și într-un timp previzibil aceștia să renunțe la tot.
Ce e interesant aici, banii strânși deja în conturi individuale ale fiecăruia dintre noi toți sub 45 de ani, nu avem garanția că într-o astfel de situație ne vor reveni, pentru că principul este următorul: nu ai acces la banii tăi de pensie până nu ai un stagiu minim de cotizare.
Corporațiile „malefice”, puse la treabă
De precizat că acesta este unul din puținele exemple în care o lege românească a fost gândită mai bine decât în alte state și a ținut cont de experiențele internaționale, atât de plusuri cât și de minusurile legislațiilor similare. Pentru că, spre deosebire de celelalte sisteme, în România fondurile private de pensii, aceste <corporații malefice> lucrează cu credibilitatea lor, cu care nu se pot juca, pentru că sunt listați la bursă și nu la alegeri din 4 în 4 ani. Dar pe lângă această garanție a credibilității, legea vine și introduce o protecție pentru români.
Cei care au făcut legea în 2005-2006 s-au asigurat că aceste <corporații malefice> nu vor fi atât de malefice în România. Banii pe care și-i fac administratorii de pensii, nu îi fac din banii care se varsă de către stat în Pilonul II, (procentul pe care ei îl iau direct pentru simpla administrare este undeva la 0,2%). Ei câștigă la randament, adică au 2% din profitul pe care îl crează prin plasarea banilor. Astfel că aceste companii au un profit considerat decent, care depinde de capacitatea lor managerială și cetățeanul este protejat.
În același timp, mai e un sistem de protecție, căci legea română legată de Pilonul II de pensie limitează tipurile de investiții ale companiilor. Adică nu ne ducem în investiții de mare risc, pentru că nu avem fonduri de pensii private clasice ca în Statele Unite sau Australia, unde înțeleg că odată cu criza economică capitalul acumulat pentru pensia aproape că s-a înjumătățit. Noi nu avem situația asta, căci de la început a fost gândit nu ca un sistem care înlocuiește actualul sistem, ci ca o plasă de siguranță, o pensie care se adaugă și la care ai contribuit tu, din banii tăi.
În plus, față de Pilonul 1, indiferent că ai intrat sau nu în plată, în cazul în care, Doamne ferește, pățești ceva, banii care sunt deja acumulați se transferă moștenitorilor.
