Combinaţia Petromin-Voest Alpine, o afacere păguboasă pentru România
Pe lângă activele Petromin care constau în complexul de vacanţă din staţiunea Saturn, cu 114 locuri de cazare, 15 spaţii comerciale în cartierul Faleză Nord şi un sediu impozant în incinta Portului Constanţa, compania mai deţine încă două nave de tip bulk-carrier, cunoscute sub numele de Kavo Maleas şi Kavo Matapas. La aceste două nave de mare tonaj se mai adugă şi o navă de tip împingător fluvial Pluton.
Istoria acestor ultime două nave ale companiei Petromin este destul de încâlcită, soarta lor fiind decisă de directorii rulaţi de-a lungul timpului la conducerea companiei. O tentativă de revigorare a activităţii Petromin prin colaborarea cu grupul austriac Voest Alpine, care s-a oferit să repare şi să exploateze cele două nave surori, pare să fie sortită eşecului. Motivul este că numai una din nave mai navigă, iar cealaltă este condamnată să fie tăiată la fier vechi.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
Compania Petromin atârnă ca o pietroi de gâtul statului român, înregistrând numai în anul 2009 pierderi uriaşe în valoare de 36.674.357 lei. Potrivit Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), statul român deţine pachetul majoritar de 70,01% din acţiunile societăţii Petromin.
Ultimele surori ale flotei
Cele două nave mineraliere au fost construite în anul 1992, în docurile Şantierului Naval 2 Mai din Mangalia. Durata lor de exploatare în slujba statului român a fost doar de şapte ani, din anul 1999 fiind reţinute de autorităţile greceşti în portul Elefsis, din golful Saronikos. La acea vreme navele se aflau sub contract de bare-boat cu firma grecească Gourdomichalis. Datorită unui conflict comercial dintre Gourdomichalis şi Petromin, în care, la mijloc se afla suma de 14 milioane de dolari, ambele nave au făcut subiectul unui litigiu în urma căruia s-a şi dispus arestul lor. După un lung şir de procese derulate la Londra, statul român prin Petromin a reuşit redobândirea celor două vapoare. Revenite în România după patru ani de arest în Grecia, Kavo Maleas şi Kavo Matapas au fost ţintuite timp de alţi şase ani la cheul unei dane de conservare din Portul Constanţa-Sud Agigea.
Rebotezate şi despărţite
Nava Kavo Matapas, cu numărul IMO 9044920 a fost lansată la apă din docurile Şantierului Naval 2 Mai Mangalia purtând numele iniţial de Feteşti-92. După preluarea ei de către grecii de la Gourdomichalis, numele ei a fost schimbat în Kavo Matapas. Din anul 2008, numele ei a fost din nou schimbat de cei de la Petromin, în Carmen Silva. Conform arhivelor maritime specializate şi actualizate, nava este încă sub managementul companiei Petromin. Momentul schimbării numelui în anul 2008, coincide cu momentul în care grupul austriac Voest Alpine a intrat în afacere cu Petromin. Austriecii au investit, oficial, suma de 11 milioane de dolari în reabilitarea şi repunerea în funcţiune a navei. Neoficial, se pare că suma este exagerat de umflată, surse din Petromin apreciind că din aceşti bani s-ar fi putut repara şi exploata ambele nave, adică şi Kavo Maleas. Oficial, austriecii urmau să includă în programul de reabilitare şi exploatare şi nava soră Kavo Maleas, în care urmau să investească aceeaşi sumă de 11 milioane de dolari. Din motive mai puţin cunoscute investiţia nu a mai fost făcută.
În acte rebotezată, în realitate are acelaşi nume
Kavo Maleas, cu numărul IMO 9044918 a fost lansată la apă tot în anul 1992, în docurile Şantierului Naval 2 Mai din Mangalia. Nava a fost construită simultan cu sora ei denumită acum Carmen Silva. Numele iniţial cu care nava a fost lansată la apă este Voineasa. În anul 2008, odată cu aranjamentul Petromin-Voest Alpine, numele bulk-carierului a fost şi el schimbat în Ileana. Deplasându-se la faţa locului în care şi acum nava zace la cheul ei din dana Portului Constaţa-Sud Agigea, reporterii DEZVĂLUIRI au constatat cu stupoare în urmă cu câteva zile, că numele navei a rămas acelaşi, adică în prezent se numeşte tot Kavo Melas şi nu Ileana. În mod normal şi conform legislaţiei maritime internaţionale, la schimbarea numelui oficial al unei nave, automat noul nume este inscripţionat la pupa (spate), prova (faţă) şi castelul (suprastructura) navei rebotezate.
Curios este faptul că în arhivele digitale ale organismelor maritime, numele de Kavo Maleas nu mai apare nicăieri. Dar dacă se efectuează căutarea după numărul IMO 904498, numele corespunzător acestui număr este Ileana. Rămâne un mister de ce oare cei de la Petromin nu au schimbat imediat numele şi de pe corpul acestei nave. Asta în contextul în care se ştie cum, în anii ’90, comandanţii navelor româneşti aflate în contracte de bare-boat la terţe companii fantomă, schimbau numele navelor numai în câteva ore şi asta doar pentru a li se pierde urma prin porturile unde autorităţile aveau consemn de arest sau reţinere.
Cert este faptul că reporterii DEZVĂLUIRI au vorbit cu oamenii aflaţi la bordul acestei nave şi au aflat de la ei că nava urmează să fie tăiată pentru fier vechi, nicidecum să fie reparată şi repusă în exploatare. Ce-i drept, cel puţin privită de la exterior, nava Kavo Maleas (îi spunem aşa deorece acesta este numele care apare inscripţionat pe bordaje) este o epavă. Rugina a distrus aproape tot, cranicele (macarale) sunt demontate, vopseaua este decojită peste tot corpul navei scoţând la iveală platoşe groase de rugină şi găuri imense produse de oxidare. Una peste alta, nava arată ca o epavă eşuată.
Kavo Maleas, un nume predestinat pentru o navă dusă la tăiat
Căutând prin vechile arhive maritime reporterii DEZVĂLUIRI au descoperit că numele de Kavo Maleas a mai aparţinut unei nave. Construită în anul 1956 în docurile Şantierului Naval Greenock Dockzard Co. din Marea Britanie, nava botezată Pizzaro-2 a navigat de-a lungul coastelor Americii de Sud timp de 19 ani. Nava Pizzaro-2, era un vrachier de 8564 de tone (exact pe jumătatea tonajului lui Kavo Maleas) şi avea şi ea (coincidenţă!) o navă soră ce a fost construită simultan cu ea în aceleaşi docuri britanice, nava soră denumindu-se Kenuta. În ultimii doi ani de navigaţie, nava Pizzaro-2 a fost vândută unei firme greceşti denumite Navieros Progresivos SA, cu sediul în portul Pireu din Grecia, o dată cu vânzarea numele acesteia schimbându-se în Kavo Maleas. După doi ani, mai precis în luna noiembrie 1974, Kavo Maleas (fostă Pizzaro-2), a fost dusă la tăiat de proprietarul grec şi transformată în fier vechi în şantierul Chin Ho Fa Steel and Iron Works din portul Kaohsiung din Taiwan.
În consecinţă, soarta celor două nave surori de la Petromin pare a fi pecetluită. Una din ele va ajunge cu siguranţă la fier vechi, iar de cealaltă, oficial, se ştie că ar naviga pentru a amortiza cheltuiala facută de investitorul Voest Alpine. Neoficial, oamenii din Portul Agigea spun că şi Carmen Silva ar fi plecat în ultimul ei voiaj, adică la tăiat.
