Geopolitica

Tensiunile corona-geopolitice ajung în Balcani: Bosnia și Herțegovina

Un ajutor medical-militar oferit de Federația Rusă Bosniei și Herțegovinei / BiH în contextul actualei crize a noului coronavirus, la solicitarea unui influent lider politic croat din BiH, fost membru croat al Președinției BiH, Dragan Čović, a fost blocat recent la granița de stat a Bosniei. Autoritățile bosniace nu au permis convoiului rusesc să intre pe teritoriul BiH motivând că sprijinul rusesc este transportat și acordat sub formă de convoi militar.

Decizia privind permiterea/nepermiterea intrării convoiului militar rusesc în Bosnia și Herțegovina ar putea fi adoptată la nivelul Președinției BiH, singura instituție centrală din BiH care adoptă decizii în domeniile apărare, securitate și relații internaționale; deciziile acestui for colectiv se adoptă exclusiv prin consensul celor trei membri ai acesteia (președintele în exercițiu al Președinției colective – Šefik Džaferović, bosniac; membrul croat – Željko Komšić și membrul sârb – Milorad Dodik). Pe de altă parte, Președinția BiH tergiversează în mod curent adoptarea unor decizii colective consensuale în diferite teme care nu întrunesc consensul membrilor săi, astfel încât este greu de crezut că în această privință va exista un consens și/sau o decizie, indiferent care va fi aceasta.

În acest context, sprijinul rusesc pare a fi devenit o țintă a intereselor geopolitice și naționale divergente care se manifestă în această țară. În mod curent, membrul bosniac și membrul croat ai Președinției BiH (indiferent de numele acestora) au abordări (diferite ca nuanță) pro-europene, în timp ce membrul sârb manifestă simpatii pro-rusești explicite.

La începutul lunii aprilie 2020, președintele Camerei Popoarelor din Parlamentul BiH, Dragan Čović, lider politic croat influent din BiH, fost membru croat al Președinției BiH (acesta deține totodată și funcția de președinte al Uniunii Democratice a Croaților din BiH / HDZ BIH, cea mai importantă formațiune politică a croaților din BiH), a solicitat oficial părții ruse ca departamentul rusesc al Ministerului Apărării trimis anterior de către autoritățile ruse în Serbia să se deplaseze în BiH pentru a efectua dezinfectarea Spitalului Clinic Universitar din orașul Mostar (oraș din Federația Bosnia și Herțegovina, aflat în vecinătatea graniței BiH cu Croația, în regiunea Herțegovina; în acest oraș, comunitățile bosniacă și croată sunt dominante pe plan local și sensibil egale din punct de vedere numeric și al influenței pe plan local). Departamentul rusesc care efectuează misiuni în Serbia a efectuat anterior operațiuni similare de dezinfecție la unități spitalicești din cealaltă entitate a BiH, Republica Srpska (entitate a BiH locuită majoritar de etnici sârbi).

Convoiul militar rusesc, format din 5 camioane speciale ale trupelor de protecție chimică, biologică și de radiolocație, cu un total de 24 de medici și însoțitori militari, s-a deplasat la 1 mai a.c. dinspre Serbia spre BiH. La unul din punctele de intrare în BiH, autoritățile bosniace de frontieră nu au permis intrarea în BiH a convoiului militar rusesc, motivând că nu au primit aprobare în acest sens din partea autorităților centrale ale țării.

Ambasada Federației Ruse din BiH s-a adresat în regim de urgență conducerii Ministerului Apărării și Ministerului Securității din BiH pentru a permite intrarea convoiului militar rusesc în BiH și pentru deplasarea în siguranță a acestuia până la Mostar, însă aceste ministere nu au dat avizele necesare.

Ministrul apărării din BIH, Sifet Podjic (bosniac) a precizat că acordul privind intrarea pe teritoriul BiH a unor structuri militare ale unui stat străin (întrucât “este vorba despre un convoi militar”) reprezintă o prerogativă a Președinției BiH, nu a Ministerului Apărării. Și ministrul Securității, Fahrudin Radoncic (bosniac), a precizat că Ministerul acestuia nu poate poate aproba intrarea în țară a convoiului, legislația BiH nepermițând acestuia adoptarea unei astfel de decizii.

Pe de altă parte, convoiul rusesc a putut intra anterior fără probleme deosebite pe teritoriul BiH, respectiv în entitatea sârbă Republica Srpska, pentru misiuni similare (această entitate este controlată de facto de către liderii politici locali sârbi de la Banja Luka, iar controlul și autoritatea liderilor de la Sarajevo asupra acestei entități este, eufemistic spus, formal). Ministrul Securității al BiH a precizat că în nota verbală a Ambasadei ruse de solicitare a sprijinului pentru intrarea convoiului în Republica Srpska nu s-a precizat caracterul de “convoi militar”, iar acest caracter este (a devenit ulterior) evident, întrucât încărcătura și natura transportului nu pot fi apreciate a fi umanitare. Ca atare, autoritățile BiH au acordat inițial, prin ministerele de resort, permisiunea convoiului de a intra, în aprilie a.c., în entitatea sârbă Republica Srpska, însă ulterior au constatat că nu ar fi fost îndeplinite condițiile pentru aprobarea intrării pe teritoriul BIH a acestui tip de convoi. În consecință, sesizate în acest sens, autoritățile BiH nu au mai permis intrările ulterioare ale acestui tip de convoi pe teritoriul BiH.

Se poate aprecia că acest incident reprezintă expresia fidelă a divergențelor naționale și geopolitice din BiH.

De exemplu, adjunctul ministrului Apărării (sârb, Mijo Krešić), apreciază că autoritățile BiH ar fi trebuit să aprobe deplasarea convoiului rusesc la Mostar, întrucât misiunea acestora este umanitară: “acesta este un ajutor internațional clasic pe care o țară dorește să îl acorde BiH. Cred că, urmând aceeași procedură făcută în urmă cu câteva săptămâni pentru Banja Luka, aceasta ar trebui să fie permisă și acum”.

Miniștrii bosniaci din Consiliul de Miniștri al BiH îl acuză pe liderul croat Dragan Covic, care a formulat solicitarea de sprijin, de sentimente filoruse, mai ales în contextul în care Dragan Čović își pierde în mod accelerat sprijinul de care se bucurase până în prezent în SUA, UE și chiar Croația și, ca atare, în momentul de față s-ar orienta prioritar spre consolidarea relațiilor cu membrul sârb al Președinției, Milorad Dodik și (prin extensie) cu Federația Rusă.

În momentul de față, o eventuală decizie poate fi adoptată exclusiv la nivelul Președinției BiH, însă este greu de crezut că membrul bosniac al acesteia va vota în favoarea acordării permisiunii respective (deciziile se iau la nivelul acestei instituții prin consens între cei trei membri ai săi).

Ambasada Federației Ruse în BiH a precizat că “așteaptă cu nerăbdare răspunsul autorităților din BiH la solicitarea de asistență în asigurarea deplasării fără probleme a echipei umanitare medicale ruse de-a lungul frontierei BiH pentru a ajuta Spitalul Clinic Universitar Mostar. Nu se poate reacționa diferit la problema acordării de ajutor umanitar pentru cei care au nevoie de el; această problemă a devenit deja ostatic al contradicțiilor politicedin BiH. Se dezvoltă o situație în care politica funcționează în detrimentul cetățenilor, al sănătății și bunăstării acestora. Paradoxul este că cei care acum refuză un astfel de ajutor erau supărați, în urmă cu doar o lună, că ajutorul rus a ajuns doar în Republica Srpska. După cum vedeți, asistența poate fi oferită și în Federația BiH, așa cum a fost solicitată acolo. Ne amintim de numeroasele declarații anterioare ale liderilor locali potrivit cărora „orice ajutor este binevenit”. Se dovedește că nu este totuși așa?”.

Foto: Ambasada Federației Ruse în BiH

Dorin Popescu – Asociația Casa Mării Negre

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top