Senatorul liberal Vergil Chițac a taxat într-un ton fără echivoc invenția liturgică a lui ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, care s-a gândit să repete slujba de Înviere.
Constanța se pregătește de o a doua Înviere în plină pandemie. Pe lângă aberația de proporții uriașe, aș vrea să subliniez altceva: unora li s-a dat atât de multă putere încât acum au ajuns să se confunde pe ei înșiși cu divinitatea. Teatrul absurdului, nu altceva. Dar, din fericire, lumea a început să perceapă aceste derapaje în cheia potrivită și să le amendeze. Nesimțirea nu poate continua la nesfârșit, a scris pe Facebook senatorul constănțean.
Arhiepiscopia Tomisului a încercat, prin vocea distonantă a purtătorului de cuvânt, să găsească diverse justificări „teologice” pentru această năzdrăvănie cultică, nereușind decât să îi enerveze până și pe reprezentanții Patriarhiei. Care totuși, în dulcele stil… duplicitar, s-au ferit să condamne public ideea năstrușnică a rebelului de la Constanța.
În acest fel, Teodosie continuă seria gesturilor populist-inconștiente din timpul pandemiei, când a fost în permanent dezacord cu reglementările oficiale.
„Nu cred că miza lui Teodosie e legată de cult, ci de tensiuni sociale”
Am cerut și punctul de vedere al teologului constănțean Bogdan Papacostea. Iată ce ne-a declarat:
Se face într-adevăr la Odovanie o reluare a slujbei de Înviere, parțială desigur, nu integrală. Pentru că nu se mai dă lumina. Lumina se dă doar în noaptea de Înviere și atât. Dar problema e mai ales cum au prezentat cei de la Arhiepiscopia Tomisului această slujbă, ca pe ceva excepțional.
Deci problema nu este așa-numita a doua Înviere pe care o face Teodosie, ci felul în care a ales să comunice ceea ce face el și asta vine pe o linie constantă de comunicare, de anarhie, de revoltă și împotrivire la deciziile Guvernului. Și eu nu pot să nu pun asta în legătură cu clarele lui preferințe PSD-iste. Mă gândesc că dacă ar fi PSD la putere în perioada asta, Înalt Prea Sfințitul Teodosie ar fi fost cel mai aprig susținător al Guvernului. Deci eu nu cred că miza lui Teodosie e legată de cult, ci de tensiuni sociale.
Iată și punctul de vedere al unui preot paroh într-o parohie din Austria și profesor de religie ortodoxă, Cezar Marksteiner-Ungureanu, care demonstrează că inițiativa lui Teodosie nu este canonică:
1. Slujba din noaptea Învierii (de dinainte de Liturghie) care culminează cu „Veniți să luați lumină!” nu se mai repetă peste săptămână. Ar fi și ilogic. Dar asta pentru cine are logică. La Liturghia pascală din Săptămâna Luminată, preotul iese cu lumânarea deja aprinsă, ne mai chemând oamenii să ia lumină.
Astfel că „ordinul” Arhiepiscopiei Tomisului cum ca în „noaptea de 26 spre 27 mai, la miezul nopții, în bisericile și mânăstirile din Arhiepiscopia Tomisului se va oficia slujba începutului pascal și Sfânta Liturghie, clerul chemând credincioșii să primească Lumina Învierii ca în noaptea de Paști”, nu are acoperire liturgică.
O dovadă în plus este chiar rânduiala Liturghiei din Odovania praznicului. Citiți-o că am atașat-o. Nu prevede împărțirea luminii de Paște.
2. Prin repetarea copy-paste a slujbei Învierii firește că se încalcă în primul rând Cuvântul Scripturii, care spune că – surpriză, Tănăsescule (preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului-n.red)! – praznicul Învierii lui Hristos a fost sărbătorit „în întâia zi a săptămânii” (Lc 24,1; In 20,1; vezi Mt 28,1; Mc 16,2). Repetarea Învierii într-o zi de peste săptămână devalorizează semnificația duminicii, numită în cult drept „ziua Învierii”. În al doilea rând, se încalcă regula niceeană (ecumenică) de sărbătorire a Paștelui, care tocmai că nu îți permite ție, oricine ai fi, să o muți după capul tău.
Repet, dacă se făcea odovania praznicului cu toate ale ei, nu era nicio problemă. Deși mă întreb ce le-a venit s-o facă tocmai anul ăsta. Odovania e însă pretextul pentru a reface complet slujba Învierii, în contextul în care ea a fost deja slujită anul acesta. Mă întreb: Dacă pentru schimbarea rânduielii împărtășaniei e nevoie de un acord panortodox, oare pentru repetarea slujbei de Înviere, infinit mai importantă decât „lingurița”, și deja slujita, nu e nevoie de același lucru?! Aici ar fi un al treilea punct, bunul-simț.
Știți ceva?!
Eu chiar mă bucur de toată situația asta legată de „repetarea” slujbei Paștelui. Nu de alta, dar a pus și Tănăsescu mâna pe o carte (mă rog, foaie). Singura problemă e că nu se prea descurcă la capitolul „înțelegerea textului” (reading comprehension).
Așa că, Tănăsescule, fuga repede la studiu! Nu se poate ca un popă de provincie și diasporean ca mine să te facă pe tine, purtătorule de cuvânt al celei mai vechi eparhii din România (sau așa ceva că nu mă prea pasionează etichetele).
