Actualitate

Provocări și dezinformări vizând deteriorarea relațiilor româno-ucrainene

O provocare de o amploare fără precedent la adresa relațiilor româno-ucrainene a fost lansată recent în unele publicații mass-media de nișă, cel mai probabil generate și controlate de specialiști în dezinformare și război informațional.

La 30 mai a.c., pe portalul https://sprotyv.info a apărut un articol cu titlul “Planurile Kremlinului pentru Ucraina au apărut în România”, semnat de expertul politico-militar ucrainean Alexandr Kovalenko / Александр Коваленко (https://sprotyv.info/politica/plany-kremlya-po-ukraine-vsplyli-v-rumynii?fbclid=IwAR0uvi130Zgy5cfnWBrneXBEEhQAc71_Bh3SBrrztRRm99sK7VI2L98r5ek).

Acesta semnalează promovarea, pe rețeaua You Tube, începând cu aceeași dată (30 mai a.c.), a unui film video realizat de amatori potrivit căruia în anul 2022 România ar putea desfășura agresiuni hibride împotriva Ucrainei, Bucureștiul motivând în acest sens „apărarea cetățenilor săi”; agresiunea s-ar realiza prin ocuparea regiunii Cernăuți și a unei părți a regiunii Odessa. Potrivit acestui film, un catalizator al acestor activități l-ar reprezenta intensificarea activităților militare rusești din estul Ucrainei (raioanele de est ale Ucrainei, Donbass), în particular posibile acțiuni ofensive de mare amploare ale forțelor ruse prezente pe teritoriul formațiunilor separatiste din estul Ucrainei.

Potrivit expertului ucrainean citat, autorii filmului video menționat pun accentul pe anul 2022 întrucât se anticipează că actualul președinte al Federației Ruse va avea nevoie de un “impuls electoral” care i-ar securiza permanentizarea la putere odată cu alegerile prezidențiale din 2024. “Echipa lui Putin” ar avea astfel nevoie de “noi victorii” pe diferite teatre externe de luptă, pentru a-și recalibra actualul rating electoral în scădere. Autorul apreciază că scenariul alegerii anului 2022 de către Putin ca posibil moment al unor acțiuni militare ofensive în estul Ucrainei este verosimil, mai ales că scenariul privind anul 2022 “se analizează de multă vreme pe culoarele Kremlinului; potrivit acestui scenariu, anul 2022 ar putea fi anul alegerii lui Putin în primul său mandat de președinte al unui stat aliat din care ar face parte Rusia, Belarus și o parte a Ucrainei ocupate”. Un astfel de scenariu ar putea crea, potrivit autorilor filmului și expertului citat, un pretext pentru alimentarea unor narative ostile ale Bucureștiului și pentru posibile acțiuni ale Bucureștiului de apărare a minorității românești din Ucraina împotriva amenințărilor “lumii ruse”. Filmul sugerează astfel că România s-ar putea folosi de ofensiva rusă din estul Ucrainei pentru a anexa prin forță regiunea Cernăuți și (partial) regiunea Odessa, regiuni în care locuiește compact comunitatea românească din Ucraina.

Autorul articolului menționează totodată că în România, Ungaria și Polonia ar exista în prezent rețele extinse de formațiuni naționaliste și radicale de orientare pro-rusă. Acestea ar fi finanțate de către Kremlin, desfășoară activități informaționale de tip distructiv în societate, la toate nivelurile acesteia, inclusiv la cel mai înalt nivel – al cercurilor politice superioare ale statelor menționate. Concluzia expertului: “coincidența datelor de mai sus și existența unor obiective comune (n.n. Rusiei, României, Poloniei, Ungariei) nu poate fi o simplă coincidență, (n.n. situație) care este cu siguranță alarmantă”.

Filmul video provocator menționat poate fi urmărit la linkul https://sprotyv.info/video/anneksiya-bukoviny-rumyniej-poyavilos-provokacionnoe-video.

În esență, filmul menționat și articolul inflamant al expertului ucrainean citat ar fi rămas simple instrumente de dezinformare și de agresiune hibridă în plan informațional (foarte probabil ale Kremlinului), cu scopul de a diminua coeziunea relațiilor politice bilaterale actuale dintre București și Kiev.

Pe data de  2 iunie a.c., provocarea respectivă a generat urmări neașteptate. Procurorul militar principal al Ucrainei, Anatolii Matios, a declarat că a solicitat convocarea, la 4 iunie 2019, a unei reuniuni de lucru cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serviciului de Securitate al Ucrainei / SBU, Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Statului Major General al Ucrainei și Serviciului de Informații Militare al armatei ucrainene pe tema filmului video menționat – film care enunță posibila “anexare” a Bucovinei de către România. Potrivit agenției de știri UNN, procurorul militar principal ucrainean a postat pe pagina sa de Facebook faptul că va convoca această reuniune pentru a se discuta filmul video provocator respectiv. Oficialul ucrainean a declarat că la 3 iunie “va introduce în registrul Unic al investigațiilor pre-procesuale date privind pregătirea (de către persoane neidentificate, a) comiterii unor infracțiuni deosebit de grave care încalcă integritatea teritorială a statului ucrainean”. Potrivit oficialului ucrainean, “în legătură cu argumentele prezentate în articol, marți voi organiza o întâlnire cu reprezentanți ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, ai Statului Major General și ai Serviciului de Informații Militare al armatei, ai Serviciului de Informații Externe, precum și cu președintele interimar al SBU. Toți vor primi instrucțiuni legitime în procedurile penale. Statul ucrainean (deși pentru cineva acesta este presupus a fi slab) – Da! Vom lupta pentru el”.

Prime evaluări: Apariția acestui film video cu un profund conținut provocator are rolul evident de a șubrezi actuala relație bilaterală româno-ucraineană. Un interes direct pentru șubrezirea acestei relații îl are Kremlinul, însă există și forțe oculte din vecinătatea României care manifestă un interes indirect de discreditare a acestei relații. În momentul de față, în Ucraina se desfășoară campania electorală pentru alegerile parlamentare anticitate (planificate a se desfășura la 21 iulie a.c.), iar mulți actori ucraineni sunt interesați de reluarea mesajelor și narativelor naționaliste, în special a celor privind iminența unor agresiuni externe. Apariția acestui film video poate fi corelată și cu recente dezbateri și măsuri adoptate de Budapesta privind zona de frontieră cu România (posibile roluri suplimentare ale Gărzii civile din Ungaria, ai cărei membri vor ajuta poliţiştii unguri şi vor patrula alături de ei în scopul apărării graniţei Ungariei cu România, pe secţiunea dintre Kiszombor şi Nagylak – mesaj transmis astăzi de către Agenția maghiară MTI, care citează în acest sens o informare a Uniunii Gărzii Civile a Judeţului Csongrád). Mesajele subliminale ale filmului video respectiv vizează atât Rusia (iminența unei noi invazii în Ucraina), cât și România (presupuse interese comune cu cele ale Kremlinului sau chiar presupuse complicități ruso-române pe tema încălcării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei).

Acțiuni provocatoare de acest gen împotriva României (dezinformare, război informațional etc.) au mai existat în ultimii ani. Totodată, surprinde reacția extrem de dură a procurorului militar principal al Ucrainei, Anatolii Matios, reacție care ar putea avea în subtext conotații politice interne.

Notă: Poziția României privind respectarea integrității teritoriale a Ucrainei este extrem de bine cunoscută la Kiev. De asemenea, este de notorietate și demonstrat în mod coerent (în pofida unor disensiuni privind protecția minorităților naționale) sprijinul politico-diplomatic real și susținut al României acordat Kievului în marja anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și agresiunii rusești din raioanele de est ale Ucrainei.

Dr. Dorin Popescu

Sursa: www.casamariinegre.ro

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top