Premierul Ludovic Orban a făcut joi, 23 ianuarie, primele declarații cu privire la raportul Consiliului Fiscal care avertizează că deficitul bugetar peanul 2020 ar putea fi sensibil mai mare decât 3,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Premierul a ținut să precizeze că nu există nici un risc privind creșterea deficitului, față de prognoza Guvernului de 3,6%.
De asemenea, Ludovic Orban a spus că există un plan de îmbunătățire a colectării şi de luptă împotriva evaziunii fiscale, pentru a se asigura o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor.
Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB, anticipând o creştere a indicatorului la peste 6% din PIB în 2021 şi peste 7% în 2022, potrivit opiniei asupra legii bugetului de stat şi legii bugetului de asigurări sociale publicată joi, 23 ianuarie.
„Răspunsul (la opinia Consiliului Fiscal n. red.) este proiectul de buget. Proiectul de buget conţine la capitolul cheltuieli sumele suplimentare pentru asigurarea creşterii pensiilor, conform legii pensiilor, şi deficitul proiectat este de 3,59%. Ca atare, înţeleg îngrijorările Consiliului Fiscal, dar în ceea ce privește anul 2020 nu există niciun risc”, a declarat premierul Ludovic Orban.
Șeful Guvernului a dat asigurări că executivul urmărește evoluția economică și lucrează la îmbunătățirea încasărilor la bugetul de stat.
„De asemenea, şi pe anul 2021 am făcut proiecţia bugetară şi nu există niciun pericol ca să crească deficitul bugetar. Sigur că trebuie să urmărim evoluţia economică, sigur că trebuie să urmărim evoluţia încasărilor la bugetul de stat, aici chiar avem un plan de îmbunătăţire a colectării şi de luptă contra evaziunii fiscale pentru a asigura o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor. Sigur, nu am analizat încă raportul Consiliului Fiscal, îl vom analiza”, a mai precizat Orban.
În ceea ce priveşte o creştere etapizată a pensiilor în locul creşterii cu 40% la 1 septembrie, primul-ministru a declarat că „vom vedea foarte clar situaţia la momentul rectificării bugetare”.
„Noi am prevăzut banii în legea bugetului de stat, urmărim cu extrem de mare atenţie evoluţia economică. Deocamdată avem semne bune. De asemenea avem un plan de luptă împotriva evaziunii fiscale şi de îmbunătăţire a colectării taxelor şi impozitelor şi vom vedea foarte clar situaţia la momentul rectificării bugetare”, adaugă Ludovic Orban.
De cealaltă parte, Consiliul Fiscal estimează, pornind de la informaţiile disponibile în acest moment „un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul faţă de ţinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: 0,45 puncte procentuale (pp) din PIB din deteriorarea peste aşteptări probabilă a execuţiei bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcţiile bugetare subsecvente; 0,5 pp din modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; 0,15 pp în ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai plauzibile (prudente)”, se arată în documentul remis presei de Consiliul Fiscal.
Ministrul Finanțelor, explicații în Parlament
În același context, premierul a declarat că ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, va merge în Parlament pentru a da explicații despre împrumuturile externe contractate de România, după ce opoziția a criticat ministerul pe această temă.
„Noi aşteptăm această ocazie, pentru ca ministrul Finanţelor să poată să prezinte calitatea net superioară a procedurilor şi modului de prezentare care a dus la contractarea unor împrumuturi mai favorabile României decât împrumuturile contractate de fostele guverne”, a afirmat şeful Executivului.
Orban a mai spus că, pentru Guvernul condus de el, relaţia cu Legislativul este una firească, iar miniştrii vor răspunde la convocări.
„Nu cunosc programul domnului ministru (de Finanţe – n.red.), dar când este posibil, normal că va fi prezent, iar în ceea ne priveşte, relaţia cu Parlamentul, normal că este o relaţie firească. Parlamentul are rol de control asupra Guvernului şi miniştrii Guvernului pe care îl conduc vor răspunde la orice chemare”, a explicat premierul Ludovic Orban.
Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, este invitat marţea viitoare la o audiere în cadrul Comisiei economice din Senat pentru a oferi explicaţii referitoare la împrumuturile ministerului de resort din ultima perioadă.
Ce este deficitul bugetar
Deficitul bugetar este un important indicator macroeconomic în care cheltuielile depășesc veniturile și reflectă sănătatea financiară a unui stat. Termenul „deficit bugetar” se referă la deficitele guvernamentale acumulate, îmbrăcând de cele mai multe ori formă datoriei naționale.
Deficitul bugetar nu este neapărat o problemă atunci când se reflectă, în totalitate, în cheltuieli de investiții și, în special, în realizarea infrastructurii și este acoperit cu resurse financiare sigure, fără a se apela la emisiuni monetare inflaționiste. Deficitul bugetar poate apărea că urmare a unor activități economice neanticipate și se reflectă că procent din Produsul Intern Brut (PIB). Acesta poate scădea în perioade de creștere economică, deoarece veniturile bugetului de stat cresc, dar în egală măsură poate crește datorită creșterii cheltuielilor guvernamentale cum ar fi cele cu asigurările sociale, a salariilor din aparatul administrativ, cheltuielile cu șomajul și asistența pentru persoane cu nevoi speciale. Guvernul poate contracara deficitul bugetar prin promovarea măsurilor de creștere economică, reducerea cheltuielilor guvernamentale și simplificarea regimurilor fiscale, determinând astfel condiții economice îmbunătățite și un mediu de afaceri încrezător în politicile statului.
