Singura reformă dusă până la capăt în domeniul educaţiei este Reforma Statului Acasă. Ne plângem că Şcoala nu mai e azi ce era pe vremea noastră, iar una din cauze e fix în faţa ochilor noştri. Deunăzi, poliţia din Bavaria a făcut o razie pe aeroporturi, pentru a depista copiii învoiţi ilegal de la şcoală şi a-i trimite înapoi. La noi, copiii sunt învoiţi legal, prin hotărâre de Guvern – de Crăciun, de Paşte, de Rusalii, de 1 februarie, de 1 iunie, de 1 decembrie, la prima zăpadă, la simularea evaluării etc.
O ştire publicată de curând în presa internaţională mi-a captat atenţia. Poliţia germană a oprit pentru verificări, pe aeroportul din Nurenberg şi încă unul din apropiere, peste 20 de familii. Acţiunea a făcut parte dintr-o serie de razii organizate de Bavaria şi alte câteva landuri, pentru depistarea copiilor învoiţi ilegal de la şcoală. La nemţi urma vacanţa de Rusalii. Unele familii, pentru a evita aglomeraţia de pe aeroporturi sau pentru a obţine reduceri (zborurile din perioada vacanţei sunt mai scumpe), şi-au scos copiii de la şcoală mai devreme. Cum la germani învăţământul până la vârsta de 16 ani e obligatoriu (teoretic, şi la noi este…), poliţia s-a pus pe verificări. În urma acestora, familiile cu copii între 4 şi 16 ani au fost „trase pe dreapta”, iar poliţiştii au verificat telefonic la instituţia de învăţământ dacă şcolarii şi preşcolarii fuseseră învoiţi legal. Conform legislaţiei din Bavaria, dacă un elev este depistat înafara şcolii în zi lucrătoare şi în timpul orelor, el poate fi legitimat şi, după contactarea instituţiei de învăţământ, este escortat de poliţie înapoi la şcoală. Cât despre părinţii care şi-au scos copiii de la cursuri pentru a face economie la biletele de avion, pe aceştia îi aşteaptă o amendă de minim 1.000 de euro, pentru încălcarea legii privind obligativitatea învăţământului.
Probabil că nemţii sunt nebuni, sau cel puţin exageraţi. Ca dovadă – iată, într-o mândră ţară europeană numită România, legea se aplică exact pe dos: Deşi învăţământul este obligatoriu, elevii şi prichindeii de grădiniţă au liber aproape non-stop, prin grija Guvernului şi a Parlamentului.
Am numărat la un moment dat zilele libere de la şcoală avute anul ăsta de fiul meu şi m-am luat cu mâinile de cap. După Crăciun şi Anul Nou, în ianuarie s-a făcut şcoală în total vreo 10 de zile, vacanţa de iarnă şi Mica Unire „halind” aproape jumate din zilele lucrătoare disponibile. Februarie a debutat cu vacanţa intersemestrială, de care am profitat pentru a-mi duce băiatul la munte, ca să fiu sigur că vede şi el zăpadă anul acesta. De văzut zăpadă, a mai văzut şi la începutul lui martie, când aceasta a ajuns în sfârşit şi la Constanţa. Ce nu a văzut, în schimb, e şcoala – pentru că madam Firea a suspendat şcoala în Bucureşti, şi ai noştri (la Constanţa) au suflat în iaurt, închizând şcolile mai întâi pentru o zi, apoi două, apoi o întreagă săptămână.
Proaspăt reîntorşi la şcoală, mulţi dintre elevi au fost retrimişi, prompt, acasă. Învăţătoarea fiului ne-a anunţat, pe Facebook (în stilul Preşedinţiei României), că urmează Simularea Evaluării. Care simulare ocupa prea multe clase şi prea multe cadre didactice pentru ca şcoala să se poată desfăşura normal – şi de aici încă un week-end de 4-5 zile pentru majoritatea şcolarilor.
După asta, a urmat vacanţa de primăvară+Paşte, minivacanţa de 1 mai, super-week-end-ul de Rusalii, super-week-end-ul de 1 iunie etc. Din fericire, după lungi consideraţii, guvernanţii s-au prins că dacă mai trânteau încă o mini-vacanţă de la Rusalii la 1 Iunie, în ţara asta nu mai muncea nimeni niciodată, iar efectul secundar a fost că elevii au prins o mini-săptămână de studiu de trei zile…
Pe lângă Paşte, Rusalii, vacanţe planificate sau neplanificate (ca cea de Prima Zăpadă din Martie), elevii au mai beneficiat şi de magicul program Şcoala Altfel, care pentru cei mai mulţi a însemnat Săptămâna de Chiul Legal. La băiatul meu în clasă, elevii şi-au adus de acasă jocuri (bineînţeles, educative!) şi au putut pleca de la şcoală mai devreme.
Nu vă închipuiţi că toate (sutele de) ore prierdute au rămas aşa. Ele „s-au recuperat” în bunul stil românesc, cu câte 2-3 ore într-o zi de sâmbătă pentru fiecare săptămână pierdută aiurea, dublate de raportări triumfale către Inspectoratele de Învăţământ.
Anul şcolar e pe terminate. Fire poetică, învăţătoarea fiului ne-a urat deja de săptămâna trecută, pe Facebook, o vară frumoasă şi o vacanţă tihnită… Fire poetică sau nu, învăţătoarea ştia mai multe decât noi: Evaluarea Pe Bune (nu simularea!) începe azi. Dacă astăzi, 11 iunie, aţi văzut mai mulţi copii ca de obicei pe stradă sau prin parcuri, asta este pentru că din nou nu au fost suficiente clase şi cadre, deci elevii care nu sunt în an terminal mai bifează încă trei zile de vacanţă – luni, miercuri şi joi. Practic, numai din cauza imbecililor care au inventat Evaluarea Naţională şi a imbecililor şi mai mari care au inventat Simularea Evaluării, copilul meu a pierdut o săptămână întreagă de studiu…
Marţi este programată serbarea de sfârşit de an. Teoretic, săptămâna asta se mai face şcoală doar vineri, dar asta e deja o glumă prea groasă ca să mai pună botul cineva, copii înşişi ştiind că de mâine şi până în septembrie nu mai trec pe la şcoală decât cel mult ca să bată mingea pe teren.
Şi acum puţină matematică, ce vă va face şi pe dumneavoastră să vă puneţi mâinile în cap: Oficial, în 2018, au fost programate 94 de zile de cursuri. Din care s-au desfăşurat efectiv 77 de zile. Dacă scădem şi ziua de mâine – căci serbarea nu prea poate fi considerată zi de cursuri – 76. Nu am mai pus la socoteală alte nebunii (de genul Zilei Învăţătorului), sau chestii personale (gripă, guturai etc.)
Astăzi este a 162-a zi din an, vineri va fi a 166-a. Din toate acestea, copilul meu a participat la cursuri circa 45% din zile – sau aproximativ 3 zile pe săptămână…
Un articol de Răzvan PETRE
