Plecând de la zicala “cine împarte, parte își face”, unii consilieri locali ai Hârșovei din mandatul 2012-2016, și-au luat suprafețe mari din pășunea orașului deşi, în conformitate cu Hotărârea de Consiliu Local, nu aveau acest drept. Însă nimeni, niciodată, nu i-a tras la răspundere pe cei care ar fi trebuit să aibă grijă de bunurile Hârșovei.
În anul 2008, Consiliul Local al orașului Hărșova, adoptă HCL nr. 137/30.10.2008 cu privire la “închirierea de teren din pășune pentru cultivarea de plante furajere perene și plante furajere anuale”. Inițiatorul acestei hotărâri era Tudor Nădrag, primar la acea vreme. Astfel, cu unanimitate de voturi se aproba “închirierea de teren din islazul orașului Hârșova crescătorilor de animale înregistrați în registrul agricol al orașului Hârșova, pentru cultivare de plante furajere perene”. În continuare, consilierii locali enumeră și speciile de animale care dau dreptul crescătorului să ceară teren spre închiriere, precum și cota de teren în funcție de specie. Chiria pentru astfel de terenuri a variat între 180 şi 210 lei/ha/an.
Un articol de Călin GAVRILAȘ
Fostul viceprimar, George Brătianu, fără animale dar beneficiar de pășune!
După numai patru ani de la HCL 137, în anul 2012, George Brătianu, viceprimar al orașului și semnatar al hotărârii din 2008, încheie cu Primăria un contract de închiriere de islaz pentru o suprafață de 15,32 ha. Contractul nr. 7/10.01.2012 se încheie pentru o perioadă de 5 ani.
Toate bune și frumoase numai că, domnul viceprimar uită ce a decis el și colegii lui în anul 2008. Adică, terenurile să fie date crescătorilor de animale înscriși în registrul agricol al orașului. Iar Brătianu George NU figurează în anul 2012 cu niciun animal în acest registru, conform datelor furnizate de Primăria orașului Hârșova. Așadar, conform HCL 137/2008, acesta NU avea voie să încheie un contract cu Primăria. Prin ce miracol și prin ce mijloace s-a făcut acest lucru este de competența organelor penale să judece.
Totuși, în registrul animalelor ținut de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Brătianu George apare cu 5 bovine (vaci) și 66 de suine (porci). Întorcându-ne la HCL 137, doar bovinele îi dădeau dreptul viceprimarului să ceară teren din islazul orașului, iar pentru cele 5 capete ar fi trebuit să primească maxim 2,5 ha. Așadar, din nou se comite o ilegalitate prin supradimensionarea suprafeței de teren închiriate.
În anul următor, 2013, viceprimarul Brătianu George solicită şi mai mult teren din islaz. Solicitarea lui se concretizează prin încheierea contractului nr.38/17.01.2013, prin care acesta primește o suprafață de 9,51 ha de pășune. Deci, în anul 2013, Brătianu George folosea nu mai puțin de 24,8 ha de teren fără niciun drept!
Cel mai interesant lucru este că, în 2013, viceprimarul de la acea dată NU figura în registrul agricol de la primăria Hârșova cu niciun animal, iar la ANSVSA figura doar cu 16 suine (porci), animale care nu-i dădeau dreptul de a solicita noi suprafețe de islaz, dar nici de a mai continua contractul din 2012.
Mai mult decât atât, Brătianu George a beneficiat de subvenții APIA atât în anul 2012, cât și în anul 2013, ceea ce face și mai interesantă treaba instituțiilor statului în a desluși misterul prin care viceprimarul a putut beneficia de 24,8 ha de teren. În ianuarie 2014, Brătianu George reziliază ambele contracte de închiriere. 
Răspunzând solicitării noastre, fostul viceprimar ne-a transmis că totul este cât se poate de limpede și ne-a demonstrat aceasta trimițându-ne concluziile raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) din anul 2016, care a investigat o posibilă stare de incompatibilitate între funcția de viceprimar și cea de beneficiar de contracte de închiriere terenuri. ANI nu a constatat această stare de incompatibilitate, însă ANI nu a verificat legalitatea încheierii contractelor de închiriere (nici nu era treaba acestei instituții), legalitatea primirii unor subvenții APIA, sau alte posibile implicații ilegale ce țin de aceste contracte.
Un consilier local și fostul manager al spitalului, beneficiari de terenuri fără drept
Un alt consilier local, Mihai Tudor, a beneficiat în anul 2013 de un contract de închiriere a 1,73 ha de islaz în conformitate cu HCL 137/2008. Nici în cazul acestuia NU s-au găsit niciun fel de animale înregistrate în registrul agricol de la Primăria Hârșova și nici la ANSVSA. Așadar, Mihai Tudor a beneficiat și el de un ajutor necunoscut, dar profund ilegal până în anul 2015 când a reziliat contractul.
Nici fostul manager al Spitalului Hârșova, Beică Ștefan, nu a stat deoparte. Concret, Beică Ștefan a încheiat cu Primăria contractul nr. 36/14.01.2012, prin care primea o suprafață de 1,20 ha de islaz. Conform datelor oficiale din registrul animalelor, Beică Ștefan NU figurează cu niciun animal în anul 2012, la fel fiind situația și în evidențele ANSVSA.
Încercînd să explice situația, fostul director al Spitalului, a invocat un dosar aflat pe rolul Comisiei de Fond Funciar pentru o suprafață de 0,6 ha de teren ce i s-ar fi cuvenit (din anul 2011), iar primăria ar fi fost în imposibilitatea de a pune în aplicare retrocedare. Astfel, s-ar fi ajuns la o înțelegere ca el să primească 0,60 ha din islazul orașului printr-un contract de închiriere.
Explicațiile domnului Beică Ștefan ridică mari semene de întrebare. În primul rând, conform datelor oficiale nu el este titularul de drept al terenului retrocedabil, ci mama sa. Așadar, el nu ar avea ce să caute într-o eventuală înțelegere cu Primăria. Apoi, contractul din anul 2012 este încheiat pentru o suprafață de 1,20 ha, dublu față de cât pretinde Beică Ștefan că i s-ar cuveni. Explicația lui e că diferența de 0,60 este cuprinsă în același lot cu cealaltă suprafață. Ne-a asigurat că pentru acești 0,60 deținuți ilegal (domnia sa o recunoaște) plătește o chirie.
Acestea sunt doar trei cazuri de persoane care, deși nu au dreptul legal să folosească islazul destinat adevăraților crescători de animale, au făcut-o (Beica Ștefan folosește în continuare acele terenuri și ia subvenții APIA). Cu ce drept? Cu ce complicități? Cu ce documente? Sunt doar trei întrebări la care organele abilitate ar trebui să răspundă.
