Începând cu anul 2005 în România, prin lege, s-a instituit renta viageră agricolă, un drept bănesc de care beneficiază anumite categorii de persoane care au primit calitatea de rentieri până la data de 31 decembrie 2009. Măsura a fost instituită pentru încurajarea fermelor agricole și pentru ajutorarea anumitor categorii de persoane (foto Arad Online).
Conform Legii 247/2005, rentierul agricol este persoana fizică având vârsta de peste 62 de ani şi care deține în proprietate până la 10 ha teren cu destinație agricolă situat în extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau arendează aceste terenuri cu destinație agricolă ori încheie acord cu investitorul.
De asemenea, rentier este și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I și II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, își dovedește incapacitatea de a munci, cu decizie de la comisia de expertiză medicală. În cazul contractelor de arendare, proprietarii beneficiază de rentă viageră agricolă de 50 euro/ha/an, dacă aceste contracte sunt încă în vigoare la sfârșitul anului calendaristic pentru care se plătește renta de către APIA.
Renta viageră agricolă se acordă, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor publice nr.1272/26.503/2005, pentru aprobarea Normelor metodologice cu aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viageră agricolă”, din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.
Renta viageră agricolă, discriminatorie?
În anul 2013, deputatul Dănuț Culețu a trimis o interpelare ministrului Agriculturii de la acea vreme, Daniel Constantin, prin care solicita informații cu privire la renta viageră agricolă. „Având în vedere motivul principal care a stat la baza acestei surse viagere de venituri garantate de stat-necesitatea asigurării unei exploatări eficiente a terenurilor agricole aflate în proprietatea unor persoane fizice care să permită comasarea exploatărilor agricole și modernizarea agriculturii României, precum și atingerea standardelor existente în țările Uniunii Europene- consider că limitarea datei până la care trebuie dobândită calitatea de rentier agricol reprezintă o discriminare.
Deși renta viageră agricolă este garantată de stat în condițiile Legii 247/2005, suntem în imposibilitatea de a le explica celor care au depășit demult vârsta de 62 de ani și care nu au dobândit calitatea de rentier agricol, că nu sunt beneficiarii legii”.
La aceste întrebări, ministrul a răspuns invocând cadrul legal ce nu mai permitea persoanelor după data de 31 decembrie 2009 să dobândească statutul de rentier agricol, fără a răspunde concret la întrebarea cu privire la discriminare.
În luna decembrie 2017, deputatul tulcean Lucian-Eduard Simion, nota pe blogul său că „după aderarea României la Uniunea Europeană, renta viageră a fost considerată ajutor de stat, astfel încât, începând cu data de 31 decembrie 2009, nu a mai existat posibilitatea obținerii calității de rentier agricol de către persoanele care aveau această vocație. S-a creat în felul această o situație discriminatorie, în sensul că, persoanele care au îndeplinit condițiile legii înainte de 2009 au continuat să primească renta viageră agricolă, în timp ce, persoanele care îndeplinesc exact aceleași condiții după anul invocat mai sus, nu au mai beneficiat de prevederile impuse de lege”.
Deputatul mai spune că a inițiat o dezbatere pe această temă și adresând câteva întrebări Ministerului Agriculturii condus de Ministrul Petre Daea, pentru identificarea unor soluții legislative menite să rezolve această situație.
Luând în considerare aceste aspecte, redacția Dezvăluiri a adresat o întrebare Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării la care instituția a răspuns sec: „CNCD susține că o astfel de solicitare nu se încadrează în sfera Legii 544/2001 întrucât întrebarea și, implicit răspunsul, nu se regăsește în documentele produse/sau gestionate de CNCD”.
Probleme de constituționalitate
Prin decizia nr.160 din 14 martie 2017, Curtea constituțională, la sesizarea Avocatului poporului, a admis excepția de neconstituționalitate invocată cu privire la articolul unic al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.17/2010 pentru completarea titlului XI „Renta viageră agricolă” din Legea nr.247/2005: „Prevederile prezentului titlu se aplică persoanelor care au solicitat obținerea calității de rentier până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv.”
În acest context, Curtea Constituțională a constatat că ordonanța de urgență a intrat în vigoare la data de 5 martie 2010, așadar ulterior datei de 31 decembrie 2009 și, pentru ca statul român să se conformeze obligațiilor rezultate din Tratatul de aderare, a blocat accesul la dobândirea calității de rentier agricol cu începere de la 1 ianuarie 2010 fără ca, până la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, să fi existat, din punct de vedere normativ, condiționări temporale exprese sau implicite cu privire la depunerea solicitării de către persoanele îndreptățite, acestea, prin urmare, având vocația de a dobândi calitatea de rentier agricol.
„Curtea reține că în perioada 1 ianuarie—4 martie 2010, persoanele care au solicitat acordarea rentei viagere aveau o vocație pentru obținerea acesteia, însă, în urma intrării în vigoare a ordonanței de urgență criticate, nu au mai putut dobândi calitatea de rentier agricol, întrucât legiuitorul delegat a operat o modificare esențială în privința acordării calității anterior menționate, iar în temeiul acestei modificări persoanele în cauză au fost în mod retroactiv lipsite de vocația pe care o aveau la momentul depunerii solicitării. În aceste condiții, Curtea constată că actul normativ criticat a depășit, în mod nepermis, domeniul său propriu de aplicare din punct de vedere temporal, încălcându-l pe cel propriu Legii nr.247/2005”, se arată în decizia Curții.
Un articol de Călin GAVRILAȘ
