Primăria Mahmudia este beneficiarul unui proiect de reconstrucţie ecologică a terenurilor din cadrul incintei agricole Carasuhat, Delta Dunării. Primarul Gherghina Vrămuleț consideră că acest proiect ar aduce Delta mai aproape de Mahmudia. Turiștii ar putea să ajungă mai ușor, pe apă, în mijlocul Deltei. Am întrebat-o pe Vrămuleț dacă Mahmudia ar putea deveni o poartă spre Deltă, așa cum este azi Murighiol, mai ales după realizarea unei șosele ce leagă această comună de Tulcea.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
“Nu vom putea concura niciodată cu Murighiol. Nu avem destule spații de cazare și nici teren să ne extindem pentru a le construi”, a fost răspunsul primarului.
Dacă turismul este un semi-eșec (sub 200 de locuri de cazare disponibile), nici celelalte ramuri de activitate nu stau deloc bine: Mina de calcar e închisă, terenul pentru agricultură e limitat la 1500 hectare și e lucrat de două asociații, activitatea de pescuit a scăzut și ea foarte mult.
Ca o consecință, primăria a avut un grad de colectare al taxelor şi impozitelor de doar 46 la sută, iar pentru 2015 nu a primit niciun leu de la Guvern, din cotele de TVA!
Mahmudia în cifre şi date
– Comuna Mahmudia este situată pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe, la 35 km de Tulcea.
– A devenit comună de sine stătătoare în urma reorganizării administrative din anul 2004, separându-se de comuna Beştepe.
– Caracterul specific al comunei este aspectul urban pronunţat, datorat numeroaselor blocuri construite în special pentru minerii veniţi de peste tot să lucreze la carierele din zonă (Mahmudia, Beștepe).
– Ocupaţiile de bază: agricultura, exploatarea calcarelor şi pescuitul.
– În Mahmudia trăiesc 2.968 de locuitori (1.369 femei şi 1.441 bărbaţi), conform ultimului recensământ
– Etnic, populația arată așa: români 2.382, ruşi-lipoveni 510, ucraineni 36, turci 28, bulgari 2.
– 466 de preșcolari și elevi urmează cursuri în instituțiile școlare din localitate, în care lucrează 30 de cadre didactice.
-Viaţa spirituală: 5 lăcaşuri de cult specifice diferitelor grupuri etnice: 3 biserici lipoveneşti de rit vechi (una a lipovenilor nemoliţi care „beau doar din paharul lor”, foarte riguroşi în păstrarea normelor religioase) și două ale românilor
– Sănătate: dispensar uman, farmacie, cabinet stomatologic particular. Există trei cadre medicale: un medic uman și două asistente medicale.
– Personalităţi din Mahmudia: redactorul literar şi prozatorul Pavel Perfil, inginerul-prozator Octav Eniceicu, profesorul teolog Calciu Dumitreasa, contra-amiralul Iacob Bălan, culegătorul de folclor şi monografistul Aurel Munteanu, geologul şi cercetătorul V. Bacalu şi Corneliu Oniscu, doctor inginer în chimia industrială, autor de manuale.
– Grădiniţa şi liceul recent înfiinţat dispun de trei clădiri, una din ele fiind proaspăt modernizată. Biblioteca şcolară numără peste 10.000 de volume.
– Nivelul educaţiei: în ultimii doi ani aproximativ 40% din tineri au devenit studenţi.
– Centrul de zi din localitate funcționează din anul 2002, în prezent la acesta fiind înscriși un număr de 35 de copii proveniți din familii nevoiașe
– În localitate există un căminul cultural care serveşte şi ca cinematograf și bibliotecă.
– Festivalul de teatru pentru amatori “Salsovia” de la Mahmudia este singurul festival de gen organizat în mediul rural din România, iar în comună performează Ansamblul Folcloric „Katiuşa” al Comunității Rușilor Lipoveni.
Obiective turistice: Cetatea Salsovia, Casa pescarului şi observatorul de păsări
În afară de Deltă, Mahmudia mai are alte câteva obiective de interes turistic: Cazematele datând din perioada celui de al doilea război mondial, Observatorul de păsări, situat în proximitatea ruinelor cetăţii Salsovia, Casa Pescarului și cetatea.
Vestigiile fortificaţiei romane Salsovia sunt amplasate pe un promontoriu, la baza căruia se afla braţul Sf. Gheorghe. Cetatea a funcţionat drept castru militar încă din prima jumătate a sec. III şi ulterior, ca anexă a legiunilor militare romane. La sud de cetate, pe un platou întins, în epoca romană se afla o aşezare civilă apărată din trei părţi de văi naturale, cu maluri abrupte. Castrul a fost, foarte probabil, distrus în vremea lui Valens. Locuirea a fost reluată în epoca feudală, în apropierea cetăţii dezvoltându-se o aşezare rurală. Zidurile cetății antice, groase de 2 m, au fost afectate atât de factorii naturali de eroziune, cât şi de efectele celui de-Al Doilea Război Mondial. Casa Pescarului este un mini-muzeu inițiat de comunitatea locală, care oferă vizitatorilor secvenţe din viaţa comunităţilor de pescari din Delta Dunării. Turiștii pot vedea aici obiecte funcţionale din gospodărie, diverse produse de manufactură practică meşteşugărească, scene din viaţa domestică a familiilor tradiţionale de pescari.
O comunitate pe marginea prăpastiei: mina s-a închis, turismul e în scădere, Guvernul nu dă bani
În ultimii ani a fost din ce în ce mai rău la Mahmudia. Mai întâi, exploatarea de calcar a SC Minest Mahmudia și-a redus treptat activitatea, iar în prezent este în conservare. Doar 40 de oameni mai lucrează acolo, iar aceștia sunt paznici. De vină este restrângerea activității oțelăriei Arcelor Mittal Galați, indienii deținând și exploatarea de la Mahmudia. Din păcate calcarul exploatat de aici este foarte moale și nu are prea multe întrebuințări („Am încercat să îl folosim la asfaltarea străzilor, dar stratul de asfalt se strică foarte repede”, ne-a spus primarul Vrămuleț).
Mina genera locuri de muncă, bani și servicii, închiderea ei s-a simțit imediat în localitate: a crescut șomajul și sărăcia, cele două bănci care aveau sediul aici, precum și notarul ce își deschisese un cabinet la Mahmudia au plecat. Primarul ne mărturisește că nici turismul nu merge prea grozav. În Mahmudia funcționează nouă pensiuni, toate construite de către localnici și Hotelul Monjardin, cu un total de 180-200 de locuri de cazare. Deși vara anului trecut pensiunile și hotelul au mers bine, turismul a devenit o activitate sezonieră o dată cu interzicerea vânătorii pe teritoriul Deltei Dunării. De aceea, proprietarii de pensiuni au și alte activități economice (comerț sau pescuit) pentru a putea rezista. Din cauza restrângerii activităţii economice primăria a colectat anul trecut doar 46 % din taxele și impozitele datorate de contribuabili (mai multe firme au intrat în insolvenţă). Colac peste pupăză, pentru anul 2015, Primăria Mahmudia nu a primit niciun leu de la Guvern, din cotele de TVA. „În acest an, nu știm dacă vom avea bani nici măcar pentru cheltuielile de funcționare a administrației”, se plânge primarul comunei.
Comuna investiţiilor abandonate
Ultimii ani au fost săraci şi în investiţii. Un exemplu elocvent este parcul acvatic de distracţii anunţat cu surle şi trâmbiţe în anul 2010 de către primarul 
Gherghina Vrămuleţ. Investiţia de aproape 35 miliarde lei vechi (finanţare europeană) ar fi urmat să cuprindă două bazine de înot, dintre care unul semiolimpic, tobogane pentru copii, magazine, o sală de cinema, restaurante. Proiectul nu se va mai realiza din cauza cofinanţării prea mari pe care ar fi trebuit să o acopere primăria. Bază sportivă a comunei este într-o situaţie şi mai complicată, căci a fost realizată în proproţie de 75 % şi apoi lucrările s-au oprit, în anul 2013, din lipsă de finanţare. În prezent, investiţia este trecută „în conservare” şi se degradează încet dar sigur. Nici lucrările de canalizare nu au fost duse până la capăt. Doar jumătate din locuinţele comunei sunt racordate la canalizare şi nu se ştie când va fi continuată această investiţie.
Singurele investiţii pe care Primăria Mahmudia a reuşit să le realizeze în ultimii ani sunt:
– Reabilitarea căminului cultural, lucrare în valoare de 14,3 miliarde lei vechi (proiectul este, de fapt, al Companiei Naţionale de Investiţii şi este realizat în proporţie de 30%).
– Modernizare stații captare apă (prin Programul Național de Dezvoltare Locală), valoare 23 miliarde lei vechi.
– Reconstrucţia ecologică a terenurilor aparţinând domeniului public al Consiliului Local Mahmudia, în cadrul incintei agricole Carasuhat, din Delta Dunării“, în valoare de 12.711.624 lei noi, realizat în parteneriat cu ONG-ul de mediu WWF România.
Mahmudia are şi câteva proiecte la început de drum:
– Centru de informare turistică, prin APDRP, în cadrul Grupul de Acţiune Locală (GAL) Delta Dunării
– Dotări pentru activități culturale în cadrul căminului (sistem de sonorizare, scenă mobilă, instrumente, costume lipovenești și românești), tot prin GAL Delta Dunării, în asociere cu Comunitatea Rușilor Lipoveni și căminul cultural.
– Facilități acostare mal drept și stâng (două pontoane de acostare pentru bărcile pescarilor). Proiectul cuprinde şi o componentă de promovare a culturii şi tradiţiilor legate de pescuit.
Gherghina Vrămuleț – cinci mandate, de la un partid la altul
„În primul mandat (1992-1996) am candidat independent. Ulterior, în perioada 1996-2000, am candidat din partea PSD. Aceştia m-au trădat şi la alegerile din 2000 au venit cu un alt candidat. Am revenit la primărie în 2004. Atunci, PSD s-a rugat de mine să revin la partid şi să candidez din partea lor, dar nu am acceptat sub nicio formă, după cele întâmplate în 2000. Astfel am ales PNL în 2004, în 2008 la fel. În 2012 voi candida de asemenea tot din partea PNL. Deci, candidez pentru al cincilea mandat şi ultimul (al treilea din partea PNL)”, declara în mai 2012 Gherghina Vrămuleț într-un interviu acordat ziarului nostru. Cu toate acestea, Vrămuleț a mai schimbat o dată tabăra (profitând de Ordonanța de Urgență Guvernului Ponta, care dădea liber migrației politice), exact în favoarea celor pe care îi acuza că au trădat-o, adică PSD. La întrebarea noastră dacă regretă plecarea de la PNL la PSD, luând în calcul și riscurile unei astfel de mișcări, în condițiile în care ordonanța în cauză a fost declarată neconstituțională, Vrămuleț spune că va suporta consecinețele și speră să iasă la pensie de la primărie: „Eu oricum nu mai am mult până la pensie și am făcut acest lucru pentru oameni. Nu știu dacă am greșit sau nu, vom vedea ce ne vor face”. Primarul din Mahmudia are probleme și cu declarațiile de avere. Documentele sunt pline de inexactități și greșeli, proprietăți care apar într-un an și dispar în altul. Iar declarația de avere din anul 2010 a dispărut cu totul. Nu am găsit-o pe siteul primăriei și nici pe siteul Agenției Naționale de Integritate. Mai grav e că nici Secretarul Primăriei, care se ocupă cu preluarea acestor documente, nu o găsește! Cât despre celelalte declarații, Vrămuleț spune că… nu a fost atentă.
