În cadrul ședintei Camerei Deputatilor din 6 mai 2020, deputatul constănțean Istvan Antal a ținut o declarație politică în care a vorbit despre politeţea salutului. Declarația vine ca un răspuns la discursul președintelui Klaus Iohannis în care l-a salutat în limba maghiară pe liderul social-democraților.
Redăm mai jos textul integral al declarației politice:
Stimaţi colegi,
Bună ziua!
Jó napot kivánok!
Şi… Guten tag, domnule preşedinte Iohannis!
Voi începe declaraţia mea politică cu un citat din DEX.
„Salut, saluturi, substantiv neutru. Cuvânt, enunţ sau gest cu care se salută. Cuvântare prin care se salută o adunare, se întâmpină un oaspete oficial”.
Un alt cuvânt. „Politeţe – pronume personal sau posesiv; atitudine sau comportare atentă, amabilă, respectuoasă faţă de cineva sau de ceva, care denotă bună-cuviinţă şi bună-creştere. Şi: amabilitate”.
Dacă căutăm în Codul bunelor maniere aflăm că salutul este primul şi cel mai important gest al politeţii. Ludovic al XIV-lea o saluta pe ultima bucătăreasă cu aceeaşi curtoazie ca pe strălucitoarea domnişoară de La Valličre.
Orice limbă de pe faţa pământului are forma proprie de salut. Dacă studiem pagina oficială a Uniunii Europene, aflăm că sunt 24 de limbi oficiale. Este vorba de limbile – bulgară, croată, cehă, daneză olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, poloneză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză.
Cu fiecare aderare, numărul limbilor oficiale creşte.
Ca fapt divers, menţionăm că şi după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, engleza rămâne limbă oficială, pentru că este limba din Irlanda şi Malta.
Ungaria este membră în Uniunea Europeană din 2004, deci din acel an limba maghiară este considerată limbă oficială în Uniunea Europeană. Salutul „Jó napot kivánok!” este cea mai utilizată şi cunoscută formă de salut, la fel ca: „Bună ziua!”, „Good day!”, „Guten Tag!”.
Salutul, ca şi cea mai simplă şi importantă formă de politeţe, în general, se învaţă acasă, bineînţeles, în acei şapte ani pomeniţi mult. Cei care provin dintr-o zonă geografică unde trăiesc mai multe etnii ştiu că este frumos să-ţi saluţi prietenul sau o altă persoană apropiată în limba lui maternă, iar el, tot din politeţe, va saluta în limba ta.
În copilăria mea, la Satu Mare, când venea în casa noastră Mircea, fiind cel mai bun prieten al meu, el saluta – „Jó napot kivánok!”. Aşa l-a învăţat mama lui. Iar eu, în casa lor, salutam – „Bună ziua!”, că aşa m-a învăţat mama. Niciodată – dar niciodată – nu ne-am permis sau nimeni nu şi-a permis să-şi bată joc de această regulă.
Din acest şir de logică se poate trage concluzia că într-un mediu oficial, de când ţara noastră este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, se poate folosi un salut ca formă de curtoazie şi în altă limbă considerată oficială în Uniunea Europeană. Folosirea salutului în altă limbă nu încalcă art. 13 din Constituţia României, referitor la limba oficială. În acest sens, populaţia României, recent, a primit o încurajare promiţătoare chiar de la preşedintele României, de la tribuna Preşedinţiei.
Dragi concetăţeni,
De la tribuna Parlamentului vă invit să folosiţi salutul şi în alte limbi oficiale din Uniunea Europeană, dar numai ca gest de politeţe.
Bună ziua!
Bonjour!
Jó napot kivánok!
Şi… Guten Tag, domnule preşedinte!
Antal István, deputat, Circumscripţia electorală nr. 14, Constanţa.
Mulţumesc mult.
