Profil de Primar

Conservarea tradiţiilor, atracţiile turistice şi investiţiile moderne transformă Niculiţel într-un brand dobrogean

Celebrul vin de Sarica, Monumentul Paleocreştin, mănăstirile Cocoş şi Saon, drumurile ca-n palmă şi aşezarea geografică prielnică sunt principalele atuuri ale localităţii

Tulcea este cu siguranţă unul dintre judeţele din România care au cunoscut cea mai puternică dezvoltare în ultimii ani. Miliarde de euro, din fonduri europene, au ajuns în infrastructura tulceană, în reabilitarea instituţiilor de învăţământ şi a lăcaşurilor de cult, în amenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor, în canalizări, staţii de epurare şi sisteme de alimentare cu apă. Cele mai recente investiţii, care sunt fie în fază de implementare, fie în stadiu de evaluare, sunt cele care vizează energia regenerabilă şi promovarea turismului. Una peste alta, judeţul Tulcea a ajuns din urmă judeţul Constanţa, din punct de vedere al investiţiilor, iar localităţile tulcene, care cândva arătau ca după război, arată poate mai bine decât localităţile constănţene. Cei mai mulţi bani europeni au ajuns la primării prin proiectele şi programele derulate în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi în cadrul Ministerului Mediului.

Au consemnat Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

Un model pentru primăriile tulcene, în ce priveşte investiţiile masive realizate de administraţia locală, este comuna Niculiţel. În ultimii patru ani, localitatea a cunoscut schimbări atât de importante, cum n-a cunoscut de la Revoluţie încoace. Administraţia publică locală a comunei (localitatea având un potenţial turistic extraordinar), a făcut tot ce i-a stat în putinţă în cei patru ani, dominaţi şi de o criză economică acută, să creeze confortul necesar atât pentru turişti, cât şi pentru posibilii investitori. Asfaltarea drumurilor a reprezentat, astfel, poate cea mai importantă investiţie din Niculiţel. Un alt segment către care administraţia locală şi-a îndreptat atenţia este cel al copiilor şi tinerilor din localitate, prin construirea unei baze sportive multifuncţionale moderne, cu nocturnă, a unui teren de fotbal, susţinerea Ansamblului Folcloric „Plai de dor” etc. Nu în ultimul rând, conservarea şi promovarea tradiţiilor din Niculiţel a fost una dintre priorităţile administraţiei publice. „Sărbătoarea viei şi a vinului” a devenit un brand naţional, iar atenţia sporită, canalizată către conservarea şi promovarea siturilor arheologice de o importanţă deosebită pentru istoria creştinismului de pe teritoriul românesc, completează transformarea comunei Niculiţel într-un veritabil brand dobrogean. Vă invităm să parcurgeţi, în paginile ce urmează, câteva secvenţe din tabloul cotidian al localităţii Niculiţel, „pictat” în nuanţe optimiste de actuala administraţie publică locală.

Cum s-a schimbat Niculiţel în perioada 2008-2012?

Perioada 2008-2011 a fost una extrem de prielnică pentru administraţia locală din Niculiţel. Primarul şi angajaţii săi, sprijiniţi financiar de instituţiile abilitate, au reuşit să transforme comuna într-una de nerecunoscut. Astfel, enumerăm în rândurile de mai jos, cele mai importante investiţii, realizate în mandatul ce tocmai se încheie:

lReabilitarea sistemului de alimentare cu apă;
lAsfaltarea a 17 kilometri de drumuri pe întregul teritoriu administrativ al localităţii;
lStadion;
lBază multifuncţională;
lSusţinerea Ansamblului folcloric „Plai de dor”;
lStaţia de epurare a apelor uzate;
lContinuarea şi promovarea festivităţii „Sărbătorea Viei şi a Vinului” şi transformarea acesteia într-o tradiţie a localităţii;
lAtragerea şi sprijinirea investitorilor (unul dintre invetitori are în vedere construirea unei pensiuni în zonă, pentru dezvoltarea turismului);
lReabilitarea şi extinderea Căminului cultural (în curs de implementare).

Mănăstirea Cocoş şi sfinţii martiri Zotic, Atal, Camasie şi Filip

Una dintre principalele atracţii turistice de la Niculiţel sunt mănăstirile din zonă. Poate cea mai cunoscută este Mănăstirea Cocoş, care se află la doar şase kilometri distanţă de comuna Niculiţel şi la aproximativ 35 de kilometri vest de municipiul Tulcea. Mănăstirea este condusă de o obşte de călugări, având drept hramuri „Pogorârea Sfântului Duh” şi Sfântul Ierarh Nicolae (paraclisul). Mănăstirea este aşezată parcă într-un colţ de rai, retras, la poalele unui deal învăluit în mireasma pădurilor de tei. Legenda spune că, odată, demult, de pe acest deal s-a auzit într-o noapte cântecul unui cocoş sălbatic însoţit de o bătaie de toacă. Călugării spun că acest cântec se mai aude şi astăzi, uneori. În anul 1971, pe teritoriul comunei Niculiţel, în apropierea mănăstirii, săpăturile arheologice au adus la lumină o criptă care adăpostea moaştele a patru sfinţi mucenici, primele descoperite pe teritoriul ţării noastre. Aceştia sunt creştini martiri din secolele III-IV. Inscripţiile în limba greacă din interiorul criptei atestau moaştele a patru martiri pentru Hristos: Zoticos, Attalos, Kamasis şi Philippos. La doi ani de la descoperirea lor, Sinodul Bisericii Ortodoxe a decis ca moaştele celor patru să fie depuse în patru racle, la Mănăstirea Cocoş. La 17 ianuarie 1973 sunt aduse în mănăstire şi aşezate la loc de cinste în biserică, într-o frumoasă raclă, moaştele sfinţilor martiri Zotic, Atal, Camasie şi Filip, ca o mărturie incontestabilă a credinţei strămoşeşti. Prăznuirea acestor martiri se face în fiecare an, pe data de 4 iunie.

Colţul de Rai de la Mănăstirea Saon

La o distanţă de 11 km de comuna Niculiţel, pe un drum ce şerpuieşte printre dealurile cultivate cu vii, ajungem la Mănăstirea Saon. Această mănăstire datează din anul 1846, când un grup de călugări plecaţi de la Mănăstirea Celic-Dere (şi aceasta situată în apropiere de Niculiţel) au ridicat în acest loc câteva chilii din chirpici şi un Paraclis. Pe timpul stareţului Filimon, schitul a fost distrus de un incendiu, neatinsă de flăcări rămânând doar biserica. În anul 1909, Episcopul Nifon Niculescu, hotărăşte să treacă schitul în administrarea temporară a Mănăstirii Cocoş. Mănăstirea Saon iese de sub administrarea Mănăstirii Cocoş în anul 1916, iar în 1930 se transformă în Mănăstire de maici.
Cutremurul din 1940 a dus la prăbuşirea celor trei turle, care au fost reconstruite abia după anul 1956, pe timpul Episcopului Chesarie Păunescu. Tot atunci s-a executat şi pictura bisericească. Sfânta Mănăstire a fost sfinţită în anul 1959, an în care regimul comunist o şi desfiinţează, trecând toate bunurile din patrimoniul ei în administraţia Episcopiei Dunării de Jos Galaţi. Mănăstirea Saon redevine de sine stătătoare abia în anul 1990. Astăzi, după o istorie tumultoasă şi plină de greutăţi şi necazuri, la Saon îşi trăiesc vieţile liniştite măicuţele care au transformat locul sfânt într-un veritabil colţ de Rai: măicuţele au construit o mică fermă, din care îşi asigură toate cele necesare, atât pentru ele cât şi pentru cei neajutoraţi.

Ministerul Turismului, extrem de interesat de Niculiţel

Localitatea Niculiţel a reprezentat un punct de interes foarte important pe lista Ministerului de Turism. Comuna este vestită în toată ţara pentru Monumentul Paleocreştin şi pentru vinul de Sarica. Dacă monumentul şi Mănăstirile Cocoş şi Saon ar fi trei obiective turistice importante, vinul de Sarica a fost apreciat de-a lungul timpului de multe personalităţi din România şi nu numai. Un exemplu ar fi Elena Udrea, fostul ministrul al Mediului şi Turismului, care a propus ideea de proiect „Drumul Vinului”. Aceasta este cea care a derulat şi proiectul „Triunghiul Mănăstirilor”, unul extrem de important pentru promovarea şi modernizarea zonei, în special a infrastructurii din Niculiţel. Actuala administraţie locală s-a arătat dintotdeauna încrezătoare în potenţialul turistic al comunei şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru dezvoltarea acestui segment. Nu greşim dacă spunem că, o dată ce întreaga infrastructură va fi pusă la punct, Niculiţel ar putea concura, din punct de vedere turistic, cu localităţi precum cele din Deltă. Mai mult, în zona Niculiţel se va concesiona un teren pentru construirea unei pensiuni turistice, şi, astfel, administraţia locală va mai face un pas important în punerea unei baze solide în segmentul turistic al localităţii.

Ansamblul folcloric “Plai de Dor”, din Niculiţel

Ansamblul folcloric “Plai de Dor” Niculiţel a fost înfiinţat în anul 1990 de către profesorul Florica Vasile. Timp de 21 de ani, aceasta a pregătit cu multă pasiune, pricepere şi dăruire acest ansamblu, participând la diferite spectacole, concursuri şi festivaluri, unde a obţinut rezultate deosebite.
Din anul 2009, ansamblul “Plai de Dor” a fost preluat de către învăţătoarea Dumitra Topolianu, care îi pregăteşte pe copii cu multă muncă şi pasiune, obţinând, de asemenea, rezultate bune la concursuri şi festivaluri.

Investitorii spanioli de la Sarica Niculiţel

În clădirea fostului IAS din Sarica Niculiţel funcţionează astăzi o companie cu acţionari spanioli, veniţi pentru a relansa producţia de vinuri de calitate din Dobrogea. Principalul acţionar, Alfonso Cadaval, se trage dintr-o veche familie de viticultori şi pepinierişti, proprietari ai Bodegas Perica. Aşadar, în Niculiţel, un grup investitori din Spania încearcă să producă vinuri de calitate, ecologice şi să relanseze celebra producţie de pe vremuri. Este un tărâm aparent virgin, la margine de pădure, înconjurat de bătrânii munţi ai Dobrogei. La câţiva kilometri de Dunăre, într-o zonă care, cu ceva bunăvoinţă, ar putea fi caracterizată drept o depresiune,
s-a conturat astfel un microclimat senzaţional pentru struguri şi producţia de vinuri.  

Cum ajungem la Niculiţel?

Comuna Niculiţel este situată în nodrul Dobrogei. Este aşezată într-o zonă depresionară, larg deschisă spre nord, la poalele dealurilor Niculiţelului. Spre est, teritoriul se întinde până la Coasta Parcheş şi valea Teliţei, iar întreaga jumătate a teritoriului spre sud-est şi sud şi sud-vest este ocupată de dealuri, cândva complet împădurite. Spre vest, hotarul care începe lângă mănăstirea Cocoş, trece de asemenea prin pădure, despărţind teritoriul comunei Niculiţel de teritoriul comunei Hamcearca. La nord, comuna, care se prezintă ca un şes slab ondulat, se întinde pâna la valea Capaclia, unde face hotar cu teritoriul oraşului Isaccea. Spre nord-est se întinde zona bălţilor Saon, Rotunda, Telicea, legate de fluviul Dunărea. Pe direcţia NV, localitatea este străbătută de  drumul naţional 22, Smârdan-Măcin-Isaccea-Tulcea-Babadag. O altă cale de acces este drumul comunal 62, iar drumul judeţean 229 asigură legătura localităţii cu DN 22.  De menţionat ar mai fi că distanţa dintre municipiul Tulcea şi Niculiţel este de 30 de kilometri, iar suprafaţa administrativă a comunei este de 9367 hectare.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top