La finalul anului 2014, prefectul Marin Bădiță cerea constituirea unei comisii care să verifice dacă firmele ce au concesionat terenuri în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) respectă legislația cu privire la interzicerea folosirii unor substanțe fitosanitare. Comisia care trebuia să prezinte un raport pe data de 15 ianuarie 2015, a întârziat mai bine de un an și trei luni, raportul ajungând pe masa prefectului în luna aprilie 2016. Conform acestuia, în Delta Dunării se folosesc substanțe interzise. Cine sunt oamenii care au tergiversat sau au ascuns aceste fapte grave, deși aveau obligația să vegheze respectarea legii? O parte din ei îi regăsiți pe listele PSD Tulcea pentru alegerile parlamentare.
O comisie prefecturală mixtă, fără nici un rezultat
În luna decembrie 2014, Prefectul Județului Tulcea, Bădiță Marin, emite ordinul nr. 252/04.12.2014, modificat de ordinul 262/15.12.2014, prin care dispune constituirea unei ”comisii mixte de verificare a producătorilor agricoli care utilizează substanțe fitosanitare ce intră sub incidența Protocolului de la Stockholm, pe terenurile agricole și piscicole unde se fac asolamente agricole în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării”. Folosirea unor astfel de substanțe interzise este clauză de reziliere a contractelor de concesiune, Consiliul Județean Tulcea fiind responsabil de acest lucru în calitate de administrator al terenurilor.
Conform ordinului, comisia era condusă de Dragomir Bogdan – director de cancelarie și șef al Corpului de Control al Prefectului, iar din ea făceau parte: Moscu Doru – șef serviciu Garda de Mediu a RBDD Tulcea, Marinescu Liliana – reprezentant al CJ Tulcea, Nistor Doina – reprezentant al CJ Tulcea, Constantin Eugen – tehnician agronom la Oficiul Județean pentru Studii Pedologice și Agrochimice Tulcea, Săftescu Aurel – reprezentant al Direcției pentru Agricultură, Ivanov Ion Corneliu – șef serviciu APIA și Turtoi Toader – consilier, Administrația Fiscală.
La acea dată, prefectul Bădiță a cerut comisiei ca până pe 15.01.2015 să fie întocmit un raport final care să cuprindă toate constatările.
Reprezentanții Comisiei se apucă de lucru și decid ca verificările să înceapă cu firmele care dețin în concesiune cele mai mari suprafețe de teren (peste 20.000 ha): SC Delta-Rom Agriculture SRL, Anglo Rom Agriculture SRL și SC Agrodelta Sireasa SA. După cum declară șeful corpului de control al prefectului, Dragomir Bogdan Lucian, în Raportul înaintat Prefectului Județului Tulcea în data de 21.04.2016 (cu o întârziere de 1 an și 3 luni!), mai multe instituții deconcentrate le-au transmis adrese referitoare la tematica acestui control.
Substanțe interzise folosite pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării
Astfel, comisia mixtă instituită de prefect primește din partea Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul General, Serviciul Control al RBDD adresa 2146/24.02.2015 prin care Garda de Mediu anunță că a descoperit la SC Delta-Rom Agriculture SRL, în depozitul din Tulcea, 11 tone de îngrășăminte și substanțe fitosanitare interzise a se utiliza pe teritoriul Rezarvației. De asemenea, în data de 11.02.2015, Garda de Mediu a descoperit la ferma Tatanir, deținută de aceeași societate comercială, substanțe fitosanitare expirate.
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a înaintat comisiei mixte adresa 2286/26.02.2015, prin care aduce la cunoștință că la 30.04.2014 s-au efectuat controale la SC Agrodelta Sireasa SA (care la acea dată efectua erbicidarea culturii de grâu cu erbicidul Granster, produs interzis pe teritoriul RBDD), la SC Delta-Rom Agriculture SRL ( care a semănat 300 de ha cu semințe de grâu tratate cu Celest Top, produs interzis pe teritoriul RBDD) și la SC Anglo Rom SRL (aici au găsit aproximativ 100 de tone de îngrășăminte chimice). Toate trei societățile au fost sancționate contravențional.
Și Consiliul Județean Tulcea transmite comisiei instituite de prefect adresa nr. 3649/01.04.2016, prin care susține că folosirea unor astfel de substanțe interzise în Amenajările Pardina și Sireasa era în atenția sa. În acest sens, CL Tulcea încheiase contractul nr. 355/05.11.2014 cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București. Conform Consiliului Județean, ICPA SA constată că utilizatorii de terenuri agricole din suprafețele menționate au intervenit asupra solului cu substanțe interzise în mod repetat.
Având toate aceste date oficiale, președintele comisiei mixte, Dragomir Bogdan încheie Raportul înaintat Prefectului Marin Bădiță cu o recomandare: ”este necesară sesizarea organelor de cercetare ale statului și a tuturor instituțiilor pentru verificare documentelor ce stau la baza funcționării SC Delta-Rom Agriculture și Anglo Rom Agriculture, inclusiv a contractelor în derulare privind încălcarea unor clauze suspensive și a altor reglementări”.
Milioane de euro pierdute anual de Consiliul Județean Tulcea de pe urma acestor contracte
Deși CJ Tulcea, condus din anul 2012 de PSD-istul Horia Teodorescu, a confirmat prin adresa transmisă comisiei mixte că societățile respective folosesc substanțe interzise, NU a luat nicio măsură concretă. Așa cum spunea și șeful corpului de control al Prefectului, folosirea substanțelor fitosanitare interzise constituie încălcarea unor clauze suspensive ale contractelor de concesiune, deci CJ Tulcea ar fi trebuit sa rezilieze contractele cu aceste firme.
Dacă ne referim doar la cele trei firme care au făcut obiectul verificărilor, ele având cele mai mari suprafețe concesionate în RBDD, vom vedea că, anual, județul Tulcea pierde cel puțin un milion de euro prin nerezilierea contractelor de concesiune.
CJ Tulcea încheie în anul 1998 contractul de concesiune nr. 61 cu SC Agrodelta Sireasa, prin care se stabilește o redevență de 89,58 lei/ha pentru o suprafață de 4362 de ha. Astfel, CJ încasează de atunci suma de 390.747,96 lei/an. Dacă CJ Tulcea ar fi reziliat în 2015 acest contract și ar fi reconcesionat aceste suprafețe, conform HCJ 90/2009, unde cuantumul redevenței este stabilit la minim 360 lei/ha, în bugetul județului ar fi intrat suma minimă de 1.570.320 lei.
De asemenea, și contractul nr. 93/1998 încheiat cu SC Anglo Rom Agriculture, care prevedea o redevență de 65,45 lei/ha, pentru o suprafață de 3203 ha putea aduce în bugetul județului o sumă minimă de 1.153.080 lei/anual, față de 209.636,35 lei/anual cât aduce în prezent.
Și din contractul de concesiune nereziliat de Consiliul Județean cu SC Delta-Rom Agriculture, Tulcea are de pierdut importante sume de bani. Acolo este vorba de 7217 ha concesionate în 1998 cu o redevență de 66,19 lei/ha. Astfel, se încasează suma de 477.693,23 lei/anual, în loc de 2.598.120 lei/anual. Acestea sunt doar trei exemple de contracte de concesiune care sunt în vigoare prin neimplicarea CJ și care produc mari pierderi în detrimentul tulcenilor.
Să nu uităm că toate firmele care au concesionat terenuri în Deltă primesc și subvenții APIA de cel puțin 200 de euro/ha. Faceți singuri calculele și vedeți ce ușor se pot face afaceri cu complicitatea Consiliului Județean, care închide ochii la nerespectarea clauzelor contractuale.
Consiliul Județean se face că nu știe de nerespectarea clauzelor contractuale
Întrebarea firească în toate aceste cazuri este: de ce CJ, condus de Horia Teodorescu, nu face nimic? În primul rând, instituția susține că nu a fost informată oficial că toate aceste firme folosesc substanțe interzise. Un răspuns uluitor dacă ținem cont că, în comisia mixtă, CJ a avut doi reprezentanți: pe Marinescu Liliana – administratorul județului și pe Nistor Doina. Astfel, Horia Teodorescu vrea să credem că angajații lui știau încă din februarie 2015 de folosirea substanțelor interzise (vezi adresa Gărzii de Mediu și a ARBDD) dar au omis să spună asta într-un cadru oficial ca să se poată sesiza CJ?
În plus, chiar CJ, prin adresa 3649/01.04.2016, recunoaște că știa de folosirea substanțelor interzise încă din luna martie 2015, când a transmis către ARBDD rezultatul unui studiu făcut de către ICPA București. Acest studiu confirma că cele trei firme au intervenit în mod repetat asupra solului, cu substanțe interzise. Doar că, Horia Teodorescu, în loc să ia vreo decizie pentru stoparea acestei ilegalități, preferă să transmită studiul în vederea exprimării unui punct de vedere către ARBDD. Iar ARBDD a ”uitat” să mai transmită un astfel de punct de vedere de mai bine de un an. Mai mult decât atât, aceeași instituție a ”uitat” să-i comunice oficial (căci neoficial e greu de crezut ca nu a auzit) lui Teodorescu faptul că a amendat în 2014 cele trei societăți comerciale pentru utilizarea substanțelor interzise. Toate aceste ”uitări” ale ARBDD și neimplicarea CJ au păgubit Tulcea cu cel puțin 2 milioane de euro.
Așadar, complicitatea prin necomunicarea eficientă și la timp a instituțiilor menite să supravegheze activitatea agenților economici în Rezervația Biosferei Delta Dunării, duce la distrugerea treptată a florei și faunei cu care Dumnezeu a binecuvântat această regiune.
Candidații PSD, lupii paznici la oi
În primul rând, trebuie să începem cu însuși prefectul județului, Marin Bădiță. Acesta, în perioada 2014 – octombrie 2016, deși avea toate datele că nu se respectă interdicția de a se folosi substanțe fitosanitare, NU a întreprins nicio acțiune pentru stoparea fenomenului. Mai mult, a îngăduit comisiei mixte propuse de el să tergiverseze mai bine de un an și trei luni raportul oficial din care să rezulte complicitatea instituțiilor cu privire la acest aspect. Marin Bădiță se regăsește pe lista candidaților PSD Tulcea pentru Senat, la poziția 4. În tot acest timp, Tulcea a pierdut mai bine de 2 milioane de euro prin nerezilierea contractelor de concesiune cu SC Delta-Rom Agriculture SRL, Anglo Rom Agriculture SRL și SC Agrodelta Sireasa SA.
Lucian Eduard Simion, a îndeplinit în perioada 2014 – 2016 funcția de guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). El este cel care în anul 2014, când inspectorii ARBDD au sancționat firmele concesionare de terenuri în Deltă pentru că foloseau substanțe interzise, a omis să sesizeze nu numai organele penale, dar și pe Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean pentru a demara procedura rezilierii contractelor de concesiune. Chiar dacă nu a făcut-o oficial, este greu de crezut că Teodorescu nu știa de aceste încălcări ale legii. Lucian Eduard Simion este acum candidatul PSD Tulcea pentru funcția de deputat.
Nu în ultimul rând trebuie să o amintim aici și pe Liliana Marinescu, administratorul județului Tulcea (2014 – 2016), omul lui Teodorescu din PSD și din Consiliul Județean. Înscrisă în PSD încă din 2000, Liliana Marinescu a fost desemnată de CJ să facă parte din celebra comisie mixtă formată din ordinul prefectului Bădiță pentru a verifica dacă în Deltă se respectă legislația cu privire la substanțele interzise. Deși încă din februarie 2015 comisia a primit documente de la Garda de Mediu și ARBDD despre aceste încălcări ale legii, administratorul județului, se pare, nu a catadicsit să-și informeze șeful de CJ și de partid despre acest lucru. Cel puțin așa susține Horia Teodorescu.
Doamna Marinescu a mai avut o tentativă de candidatură anul acesta la alegerile locale, în ultima clipă retrăgându-se din cursa pentru fotoliul de primar al localității Baia. Marinescu este pe lista PSD Tulcea pentru un post de senator.
Cine sunt firmele protejate de Horia Teodorescu?
SC Delta-Rom Agriculture SRL, Anglo Rom Agriculture SRL și SC Agrodelta Sireasa SA apar în peisaj la finalul anilor ’90 când încheie contracte de concesiune pentru mari suprafețe din Delta Dunării. Cele trei firme au concesionate de la Consiliul Județean Tulcea peste 14.000 de ha de teren pe care au diverse culturi. Contractele semnate de acestea le obligă la plata unor redevențe derizorii (cuprinse între 66 de lei și 85 de lei pentru un hectar pe an), în același timp impunându-le să respecte o serie de reguli care, nerespectate, duc la rezilierea contractului. O astfel de regulă este și interzicerea folosirii substanțelor fitosanitare care, așa cum am văzut, au fost utilizate atât în anul 2014, cât și în 2015 fără ca CJ să-i deranjeze cu ceva. Iar fiecare an a însemnat pentru acest companii profituri de milioane de euro, iar pentru tulceni pierderi de milioane de euro. Dacă aceste contracte ar fi fost reziliate, iar suprafețele concesionate altor investitori, CJ ar fi putut lua o redevență minimă de 360 de lei la ha/an, deci, de aproape 5 ori mai mare.
SC Delta-Rom Agriculture SRL și Anglo Rom Agriculture SRL sunt deținute de luxemburghezii de la Fri-EL International Holding. ”Proiectele companiei noastre, Fri-El Internaţional Holding , sunt proiecte Eco, nepoluante, care nu afectează zona Deltei Dunării, proiecte moderne și serioase, pe termen lung” declara prin anul 2012 directorul uneia dintre cele două firme, Cristian Florin Cernodolea care, totodată saluta și alegerea noului președinte al CJ, Horia Teodorescu cu care va face lucruri frumoase pentru tulceni. Deocamdată avem certitudinea că au făcut aceste lucruri frumoase doar pentru conturile personale, iar Teodorescu i-a ajutat din plin.
Ca să ne putem face o idee despre cât de profitabile sunt afacerile cu terenuri concesionate în Deltă, amintim că SC Delta-Rom Agriculture a încasat de la APIA în anul 2013 nu mai puțin de 2,3 milioane de euro ca subvenție pe suprafață, în timp ce plătea către Consiliul Județean o redevență de 66 de lei pe ha/an. Și nu vorbim aici despre banii încasați din valorificarea recoltelor de pe aceste suprafețe.
SC Agrodelta Sireasa SA este firma deținută de fostul senator PSD, Traian Rece (2000-2004). Senatorul din vremea guvernului Năstase, are un contract cu CJ Tulcea pentru 4362 de ha de teren pentru care plătește anual o redevență de 89,58 de lei/ha. Și firma lui Rece a fost prinsă de ARBDD în anul 2014 că folosea erbicidul Granster. Cu toate acestea, Rece și-a continuat liniștit și nestingherit afacerile care i-au adus un profit în acel an de 2,6 milioane de lei.
Delta Dunării, minunea lui Dumnezeu intrată pe mâinile PSD
Afacerile dubioase cu terenuri sau bazine piscicole din Deltă au ajuns în atenția opiniei publice în timpul guvernării PSD – Adrian Năstase (2000-2004). Totul a început de la hotărârea de guvern nr. 311/2002 prin care s-a aprobat „concesionarea valorificării resurselor piscicole din zonele domeniului public de interes național aflate in perimetrul Rezervației Delta Dunării”. La vremea respectivă, apropiatul familiei Năstase, Alexandru Bittner, numit de presă baronul Deltei, primea în concesiune nu mai puțin de 100 de ha de bazin piscicol.
Apărut de nicăieri în peisajul autohton, Bittner declara în anul 2004 că deține: ”la Gura Portiței am 30 de camere de trei stele, 70 de cabane. La Lunca mai avem, acolo construim un hotel cu 30 de camere, de trei stele. Nu știu cum o să-l numim. Mai am o casă la Barca. Lacul Razim și complexul lagunar Razim le-am obținut pentru exploatare, pentru 15 ani, printr-o licitație publică. Am și complexul piscicol Jurilovca. Brațul Sf. Gheorghe îl am în concesiune”. Alexandru Bittner a ajuns ca în anul 2004 să dețină aproape 60% din Rezervația Biosferei Delta Dunării. În acea perioadă, toată lumea susținea că în spatele lui Bittner este, de fapt, Adrian Năstase care ar fi avut interese în a stăpâni Delta Dunării.
Consiliul Județean Tulcea, condus până în vara anului 2004 de baronul PSD Trifon Belacurencu (ajuns apoi senator PSD 2008-2016) a concesionat nenumărate suprafețe din RBDD firmelor satelit ale lui Bittner sau ale apropiaților PSD de la vremea respectivă.
Stăpânirea PSD în Deltă a început să se clatine din vara lui 2005 când ministrul mediului, Sulfina Barbu, a emis un ordin de constituire a comisiei pentru „renegocierea contractelor de concesiune privind valorificarea resurselor piscicole din Deltă”.
