La aproape trei ani de la fenomenul care a rămas în istoria României sub titlul de „Pesedizarea vremii probabile”, ANM recidivează. Timp de 6-7 ore în 6 ianuarie 2017, mai multe judeţe din sud-estul ţării au fost sub incidenţa unui cod roşu „de viscol”. Folosind o metodă patentată pe vremea guvernării Ponta, ANM a inventat un caz de forţă majoră: A transmis mai întâi o avertizare cu cod galben şi portocaliu, peste care a adăugat ulterior o atentionare cu cod roşu – deşi fenomenele prognozate erau aceleaşi în toate mesajele meteorologilor.
Un articol de Răzvan PETRE
În ianuarie 2014, Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) făcea istorie prin emiterea unui cod roşu „de viscol”. Aşa cum am demonstrat pe larg şi cu argumente la momentul respectiv, codul roşu a fost inventat de către meteorologi pentru a da satisfacţie guvernului (Click aici pentru a citi articolul din 2014). Pe baza lui, oamenii lui Ponta au blocat aiurea zeci de drumuri naţionale, au scos armata să dea zăpada la lopată şi au atribuit la urgenţă şi fără licitaţie contracte de deszăpezire de zeci de milioane de euro. La finalul Codului Roşu, în majoritatea staţiilor meteo vizate s-au înregistrat sub 10 cm de zăpadă, iar la unele nu a nins deloc.
ANM salvează PSD!
Miercuri, 4 ianuarie 2017, părea că noua echipă a PSD are toate şansele să debuteze cu stângul: Se prognoza vreme rea, iar noii miniştri nu aveau timp să apuce frâiele guvernării înainte de sosirea viscolului. Opoziţia din parlament, preşedinţie şi presă ar fi avut despre ce vorbi – oameni blocaţi în zăpadă, bâlbe guvernamentale, firme de casă ce încasează bani degeaba pentru deszăpezire etc.
Şi atunci a intervenit salutar ANM-ul! Meteorologii de partid şi de stat au decretat un cod roşu scos din pălărie, numai bun a fi luat drept caz de forţă majoră şi de a pune PSD-ul la adăpost de orice problemă.
Cea mai bună dovadă a faptului că acest cod roşu a generat panică inutilă şi a fost servit guvernului pentru alte scopuri stă în cifrele înregistrate de meteorologi. Astfel, la ora 14 erau înregistraţi 30 cm de zăpadă în Oltenia şi doar 3-4 cm în Ialomiţa. În Oltenia nu era niciun drum blocat din cauza zăpezii, în schimb în Ialomiţa – unde era cod roşu – erau închise toate drumurile!
Ministrul Cuc interzice deszăpezirea, dar decide suplimentarea efectivelor!
Odată centrată mingea din curtea ANM, din echipa guvernamentală s-a ridicat să îi dea cu capul Răzvan Cuc – proaspăt uns ministru al transporturilor.
După un comandament de iarnă organizat la adăpostul întunericului în noaptea dinspre 5 spre 6 ianuarie, Ministerul a emis un comunicat de presă scurt, dar plin de vorbe cu tâlc.
Pentru început, ministrul ne pocneşte în cap cu limba de lemn: „În cadrul Comandamentului Central de Iarnă, Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, împreună cu secretarii de stat și reprezentanții companiilor au dispus o serie de măsuri pentru a interveni pe toate sectoarele rutiere, feroviare și aeriene afectate.” (Oare cum or fi intervenit pe „sectoarele aeriene”? Au dat la o parte zăpada din aer?)
Evident, nu se spune care sunt acele „măsuri dispuse”, cel mai probabil pentru că ele nu prea există. De ce afirm asta? – Pentru că, aşa cum scrie în continuare, „pe perioada atenționării de cod roșu din județele Ialomița, Buzău, Brăila, Călărași, Tulcea și Constanța, drumurile sunt închise preventive” (sic!).
Mai mult, „utilajele de deszăpezire nu au permisiunea de a acționa decât în cazuri extreme, ce vizează salvarea de vieți omenești”, după cum scrie în comunicatul ministerului.
Partea bizară este că, deşi închide preventiv drumurile şi interzice deszăpezirea, ministrul decide în acelaşi timp „relocarea și suplimentarea de utilaje (autofreze și lame cu împrăștiere de sare) în zonele cu probleme majore, pentru a mări capacitatea de intervenție.”
În rezumat, lucrurile stau în felul următor:
1. Drumurile au fost închise preventiv, pentru ca Guvernul să nu se facă de râs din cauza eventualelor blocaje.
2. Celor care au contracte de deszăpezire şi încasează milioane de euro pentru a ţine şoselele deschise guvernul le-a interzis să deszăpezească şi să îşi scadă astfel din profit.
3. Deşi interzice deszăpezirea, ministrul transporturilor decide suplimentarea numărului de utilaje de deszăpezire. Asta înseamnă că CNAIR (fostul CNADNR) e trimis să facă treaba firmelor private şi că 
nu e deloc exclus ca în următoarele săptămâni să aflăm că această suplimentare de dragul suplimentării s-a făcut prin închirierea unor utilaje ale anumitor firme…
(vezi foto dreapta pentru comunicatul complet. Click pentru a mări)
Modus Operandi
Pentru operaţiunea „Codul Roşu 2017”, specialiştii în minuni de la ANM au folosit metoda patentată în urmă cu trei ani. Încă din 5 ianuarie au emis o avertizare cu cod galben/portocaliu, în care se spunea că va ninge „abundent”, că vântul „va avea intensificări” şi că „va fi viscol”.
Ulterior, pe parcursul nopţii dintre 5 şi 6 ianuarie, ei au adăugat „atenţionarea nowcasting” cu cod roşu – pentru aceleaşi fenomene! Practic, românii s-au culcat cu codul portocaliu şi s-au sculat cu el roşu…
Mereu trează dar mai niciodată vigilentă, presa de ştiri din România a muşcat din nou momeala. La ora la care scriu acest articol, toate posturile radio şi tv, toate ziarele vorbesc despre „iadul alb şi codul roşu”, în timp ce pe site-ul ANM tronează în toată frumuseţea ei aceeaşi hartă de ieri – pe care figurează atenţionările cu cod galben şi portocaliu.
O ţeapă uşor de demontat
Nu e nevoie să fii mare specialist pentru a-ţi da seama că acest cod roşu a fost decretat fără nicio justificare ştiinţifică. E suficient să pui cap-la-cap mesajele meteorologilor, pentru a realiza că ei au dat nu două, ci trei (!!!) coduri diferite, pentru aceleaşi fenomene.
Astfel, avertizarea iniţială cu cod galben viza fenomene descrise abstract: „ninsori local abundente” şi depunerea unui „strat consistent” de zăpadă. Singurele cifre concrete erau despre viteza vântului – 50-70km/h la rafală în zona de deal şi câmpie şi peste 80-90km/h la munte.
Apoi a venit avertizarea cu cod portocaliu. Aceasta menţiona cantităţi moderate de zăpadă şi vânt puternic. Din nou, singura menţiune clară era cea despre viteza vântului – 70-85km/h, tot la rafală.
Peste noapte, a apărut de nicăieri şi codul roşu, care viza aceleaşi zone din codul portocaliu emis anterior. De zăpadă nu se mai zicea nimic, iar vântul era dat a depăşi, tot la rafală, 85km/h.
Aşa cum se observă, din cele trei prognoze dispare pe parcurs fenomenul „zăpadă”, iar vântul rămâne în aceiaşi parametri. Pentru prima prognoză se dădea cod galben pentru vânt de peste 90km/h, şi se ajungea ca la ultima să se dea cod roşu pentru „rafale de peste 85km/h”. (vezi foto dreapta. Click pentru a mări)
„Cod roşu de viscol” – invenţie a ANM, sau a presei?
Avertizările cu coduri au fost adoptate de Organizaţia Meteorologică Mondială şi transpuse în legislaţia românească în 2006. Ele vizează câteva fenomene ale căror parametri pot fi cuantificaţi exact – ploaie, ninsoare, vânt etc. Pe lista fenomenelor cu cod nu figurează viscolul – pentru că acesta este o combinaţie imposibil de cuantificat, de vânt şi zăpadă, cu efect asociat de reducere a vizibilităţii.
Prin urmare, meteorologii români sau din altă parte nu pot da „cod roşu de viscol”, decât cu încălcarea legii.
Ai noştri, însă, pot folosi un subterfugiu – dau un cod în care vorbesc la modul abstract despre vânt şi zăpadă, apoi repetă de cât mai multe ori termeni ca „viscol”, „va viscoli”, „viscolit”. Restul muncii e făcută de presă de ştiri, care a ajuns să prezinte şi planul roşu de intervenţie pentru situaţii de urgenţă ca fiind „cod roşu de intervenţie”. Şi în felul acesta am ajuns să fim singura ţară în care e în vigoare un cod roşu de viscol.
Cod roşu pentru trei centimetri de zăpadă
Dacă vreţi să vedeţi cum decurg lucrurile într-o ţară nomală şi în care nu există nici PSD, nici ANM, puteţi să aruncaţi un ochi pe pagina de internet a NWS – administraţia meteo a SUA.
Meteorologii americani, care – spre deosebire de ai noştri – sunt absolvenţi de facultate de meteorologie şi nu îşi permit să fenteze legea, dau prognoze clare şi exacte. Pentru viscol sau furtuni de iarnă, ei menţionează obligatoriu grosimea stratului de zăpadă estimat a se depune, viteza medie estimată a vîntului (nu cea la rafală) şi vizibilitatea.
De ce nu procedează meteorologii români la fel? – Simplu: Pentru că dacă ar face asta, i-am prinde cu minciuna.
La capitolul zăpadă, „specialiştii” ANM menţionau încă din avertizarea cu cod galben „ninsori însemnate cantitativ” şi „strat de zăpadă consistent”. La ora 14.00, la o oră după expirarea primului mesaj cu cod roşu, cel mai mare strat de zăpadă se înregistra la Caracal – 38 cm. Iar acesta era în zona cu cod galben. În cea vizată de codul roşu media era undeva sub 
zece centimetri de zăpadă: La Bucureşti şi Adamclisi erau două perimetre restrânse cu 27-28 de centimetri, la Constanţa 10 cm, la Tulcea 19, la Brăila şi Medgidia – 9 cm. Pentru judeţul Ialomiţa, în care au fost închise preventiv toate drumurile, stratul de zăpadă măsura între 3 cm (Feteşti) şi 4 cm (Urziceni). La Buzău erau 8 cm, iar la Râmnicu Sărat – 3 cm. (vezi foto dreapta pentru detalii. Click pentru a mări)
Şi la capitolul „vânt” specialiştii în şmecherii din pepiniera de cadre a ANM au folosit un subterfugiu – au menţionat viteza vântului la rafală. Asta deşi, în mod normal, se ia în calcul viteza susţinută a vântului, pe perioade de cel puţin un minut. Şmecheria a fost dublată de faptul că – deşi prognozele sunt în km/h – pe site-ul ANM viteza vântului e raportată în metri pe secundă. Cine a avut curiozitatea să facă transformarea a descoperit că, pe perioada viscolului, 
vântul a suflat, conform datelor oficiale de la ANM, cu 30-40 km/h la majoritatea staţiilor vizate de codul roşu. Adică de două ori mai slab decât cifrele din prognoză. (vezi foto stânga. Click pentru a mări)
De ce nu a venit ANM de la început cu un mesaj de cod roşu în care să scrie că „vântul va bate cu 30-40 de km/h şi se va depune un strat consistent de zăpadă de 5-20 cm”? Simplu – Pentru că atunci s-ar fi făcut de râs, iar toată lumea ar fi mirosit operaţiunea de „pesedizare a vremii probabile”…
