Biroul teritorial Constanţa al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a deschis o anchetă privind lucrarea de reabilitare a parcurilor din Municipiul Medgidia. Investiţia este finanţată printr-un proiect european în valoare totală de aproape 3 milioane de euro, beneficiar fiind Primăria Medgidia, iar executant un consorţiu de patru firme. Contactat de ziarul DEZVĂLUIRI, primarul Municipiului Medgidia, Marian Iordache, a confirmat existenţa acestui dosar, dar ne-a spus că nu ştie care ar fi posibilele ilegalităţi şi nici cine este vizat: „Primăria a depus la DNA Constanţa documente legate de această investiţie. Încă nu ştim despre ce este vorba în acest dosar. Începută la sfârșitul anului 2012, lucrarea ar fi trebuit să fie încheiată în 21.05.2014. Deși a trecut mai mult de un an de la acest termen, Primăria nu a făcut recepția lucrării. Am mers și noi în parcul central din Medgidia să vedem cum arată o lucrare de milioane de euro.
(Foto sus: imagine din timpul lucrărilor)
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Ștefan Doru COPOȚ
Stuf, boscheți și plante uscate
Am pornit în plimbarea noastră din partea de vest a parcului, de la piciorul podului rutier ce 
traversează Canalul. Pe prima alee ne-a întâmpinat o groapă imensă, adâncă și plină de apă și, mai ales, nesemnalizată. O adevărată capcană pentru cineva care ajunge prima oară aici. Am ajuns în zona inundabilă a parcului (să nu uităm că suntem în fosta Vale Carasu). Constructorii au ridicat aici un pod din lemn, care traversează o zonă cu stuf și pământ mâlos. Pe alocuri, stuful e culcat și pământul râmat, de parcă pe aici ar fi trecut mistreții. Găsim și al doilea pod, ce corespunde unei alte intrări în parc.
Aleile ne duc spre centru, printre alte zone cu stuf și papură, gunoaie și moloz dar și vegetație uscată, plantată cu ocazia “reabilitării” parcului: gazon, gard viu, copaci, plante ornamentale, invadate de boscheți crescuți alandala.
“Cu stuful ăsta de aici făcea primăria caiete pentru toți copiii din Medgidia”
O femeie care își plimbă un cățel printr-o zonă sufocată de stuf ne vede cu aparatul foto: “Cu stuful ăsta de aici făcea primăria caiete pentru toți copiii din Medgidia… Faceți poze să vadă lumea pe ce s-au aruncat atâția bani, pe noroi și boscheți imenși”.
Trecem printre bănci confecționate, stil home-made, din profile pătrate de oțel și vopsite cu o culoare ce ar vrea să imite galvanizarea… dar pe care rugina le-a dat de gol, ieșind extrem de timpuriu, victorioasă, la suprafață. Majoritatea băncilor sunt „plantate” neglijent pe lângă alei, singura lor formă de fixare fiind niște amărâte grămăjoare de beton, turnate direct pe pământ fără nici un fel de bază stabilă sau temelie. Altele sunt prinse, pur și simplu, în niște banale șuruburi.
Sistemele de iluminat „există dar lipsesc cu desăvârșire”!
Aleile parcului sunt prevăzute cu un sistem de iluminare pe timp de noapte ce cuprindea inițial un număr de câteva sute de lămpi. Acestea trebuiau montate la nivelul
solului, pe postamente de beton și prinse în patru șuruburi anemice. La prima vedere lămpile, cele care a mai rămas pe poziție, par a fi de calitate bună, fiind confecționate dintr-un material inoxidabil. Din păcate, pe cele aproximativ câteva sute de postamente, găsim doar cel mult 20-30 de lămpi, restul fiind ori distruse ori nu au fost montate, în locul lor aflându-se fâșii de plastic de culoare galbenă care doar izolează, provizoriu, cablurile electrice de alimentare.
Nimerim pe o alee pavată cu dale goale pe interior. Golurile trebuiau, probabil umplute cu gazon. În lipsa lui, riști să îți rupi picioarele, chiar încălțat în adidași. Nu vreau să mă gândesc cum e să ajungi aici, din greșeală, cu rolele sau cu bicicleta de șosea.
Muncitorii au imitat dalele în betonul proaspăt turnat! Nu departe de zona în care primăria a montat o scenă pentru spectacole, găsim o suprafață de câteva sute de metri pătrați de suprafață betonată care încearcă să imite dalele. Cel mai probabil, atunci când betonul era moale, executantul a aplicat un desen care imită dalele de beton cunoscute de toată lumea! Interesant este cum de au avut atâta răbdare muncitorii să realizeze respectivele modele în betonul încă moale, într-o joacă ce amintește de copiii care realizează diverse forme în nisipul ud de la plajă. Sau li s-or fi terminat dalele și s-au gândit că poate în acest fel păcălesc pe cineva?! Zona de promenadă – faleza Canalului Dunăre-Marea Neagră, cu care se învecinează parcul, arată la fel de rău. Buruienile au invadat asfaltul plin de gropi și mormanele de moloz abandonate pe “carosabil”. Din loc în loc pot fi admirate resturi ale unor lucrări de ceramică, într-o stare jalnică de degradare. Sunt operele celor mai buni ceramiști din România, prezenți în urmă cu trei decenii în taberele de creație de la Medgidia.
Amenajarea unui mic lac ar fi rezolvat problema mlaștinii din parc
La cum arată în prezent acest parc și ținând cont de problema spinoasă a acelei mlaștinii care, mai ales pe timp de toamnă, devine o baltă infectă și un incubator de țânțari, cea mai bună soluție ar fi fost cu totul alta decât cea aleasă de proiectant. După modelul celorlalte parcuri din țară, cum ar fi Cișmigiul, Herăstrău și chiar parcul Tăbăcărie din Constanța, soluția cea mai bună ar fi fost desecarea și decolmatarea acelei mlaștini, și crearea unui lac frumos cu malurile amenajate. Asta mai ales că exact în acea zonă există câteva izvoare subterane care alimentează cu apă actuala mlaștină. În acest fel, zona ar fi fost pusă în valoare mult mai bine, profitând de ceea ce a dat natura. Dar, unde nu-i cap, vai de… banii aruncați aiurea.
{youtube}ExdSVpvqRA0{/youtube}
