Localnicii din judeţul Constanţa, care au rămas fără lumină şi apă, sunt în prag de revoltă
A fost de ajuns un viscol mai puternic şi o noapte de ninsoare pentru ca să apară probleme în alimentarea cu energie electrică a judeţului Constanţa. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric timp de trei zile. Ca şi cum nu era de ajuns, conform spuselor localnicilor, angajaţii ENEL au „prăjit” aparatele electrocasnice ale mai multor familii, în momentul în care încercau să conecteze instalaţiile electrice. Picătura care a umplut paharul a fost întreruperea alimentării şi cu apă potabilă, o urmare a faptului că localităţile au rămas fără curent electric. Astfel, au rămas fără lumină, timp de trei zile, localnicii din Agigea, Lazu, Aliman, Amzacea, Cobadin, Negreşti, Conacu, Corbu, Lumina, Vadu, Dobromir, Istria, Deleni, Şipote, Mihai Viteazu, Seimeni, Topalu, Pantelimon, Târguşor, Vulturu, Negru Vodă, Mioriţa, Ghindăreşti, Oituz, Pădureni, Tariverde, Fântânele, Peştera, Ivrinezu Mare, Ivrinezu Mic, Ciocârlia, Ovidiu, Topraisar, Siliştea, Moviliţa. Şi mai ghinionişti, din cauza faptului că au rămas şi fără curent, şi fără apă, sunt localnicii din Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Tătaru, Furnica, Olteni, Dumbrăveni, Ciobăniţa, Vârtop, Biruinţa, Cumpăna, Valu lui Traian şi Pecineaga. Dată fiind disperarea localnicilor care au fost nevoiţi, timp de trei zile, să trăiască în beznă şi fără apă curentă, ca în Evul Mediu, reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa s-au înfuriat şi au răbufnit, declarând că vor da în judecată compania italiană.
Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE
ENEL: Nu am intervenit la timp din cauza drumurilor înzăpezite
Echipajele ENEL nu au intervenit la timp în toate zonele afectate de lipsa curentului electric, din urma viscolului şi a ninsorii abudente. Acest lucru a iscat un scandal monstru, cei mai furioşi pentru reacţia întârziată a companiei italiene fiind autorităţile publice şi localnicii. Scuza pe care reprezentanţii ENEL au găsit-o pentru a ieşi basma curată din scandalul iscat a fost că echipele de intervenţii nu au putut ajunge din cauza drumurilor blocate. Astfel, printr-un comunicat trimis presei, reprezentanţii companiei declarau: „Din cauza condiţiilor meteo deosebite, a ninsorii abundente, a viscolului şi a chiciurei depuse pe elemente de reţea , în cursul nopţii trecute (21 ianuarie, n.red.) au fost afectate reţelele electrice din raza de activitate a societăţii Enel Distribuţie Dobrogea. În judeţele Constanţa şi Tulcea, o mare parte a drumurilor sunt înzăpezite, accesul echipelor de intervenţie fiind îngreunat”. Cinci zile mai târziu, pe 27 ianuarie, ENEL a revenit cu un comunicat de presă, prin care anunţa: „Sunt mobilizate peste 90 de echipe Enel Distribuţie Dobrogea şi ale contractorilor pentru restabilirea în cel mai scurt timp a alimentării cu energie electrică a consumatorilor. În continuare, echipele noastre întâmpină dificultăţi în a ajunge la locul avariilor din cauza drumurilor greu accesibile, judeţele Constanţa şi Tulcea fiind încă sub avertizare cod portocaliu”.
Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJC, dă în judecată ENEL
Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu pare să nu îi pese de „dificultăţile” întâmpinate de compania italiană, dat fiind faptul că nu e prima oară când angajaţii ENEL gafează în relaţia cu clienţii: „Am hotârât ca, în numele localităţilor şi al cetăţenilor judeţului Constanţa, Consiliul Judeţean să dea în judecată această companie, care este privată, şi care îşi permite să-şi bată joc de cetăţenii judeţului. Deci, în afară de umilinţa pe care o fac în permanenţă prin racorduri, taxe, şantajul cu nefurnizarea curentului electric dacă nu acceptă condiţiile înrobitoare pe care le pun prin contracte, iată că şi în situaţii de criză nu sunt în stare să intervină în timp real conform legii şi conform obligaţiilor pe care şi le-au asumat. Iar obligaţiile spun că pe vreme extraordinar de grea trebuie să intervină în mediul urban în 12 ore, în mediul rural în 24 de ore şi în situaţii de forţă majoră în 72 de ore. Să ne uităm cu toţii că a fost viscol sâmbătă spre duminică, după care n-a mai fost niciun viscol, acum e soare afară. Din păcate această companie italiană nu a avut suficiente echipe de intervenţie, suficiente utilaje şi suficiente echipamente ca să poată interveni rapid în tot judeţul”, a declarat Nicuşor Constantinescu, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele CJC spune că societatea trebuie să dea socoteală şi pentru că dispeceratul societăţii a fost blocat, iar oamenii nu au reuşit să ia legătura cu cineva din partea ENEL. Pe de altă parte, nu mai este un secret pentru nimeni nici faptul că în orice perioadă a anului întreruperile de curent sunt foarte dese, iar clienţii nu pot reclama întreruperea curentului electric, dat fiind faptul că la numărul de telefon destinat relaţiei cu clienţii nu răspunde nimeni. „Că tot timpul consumatorii se plâng din cauza oscialaţiilor de tensiune şi nu de puţine ori am văzut oameni cărora li s-au ars electrocasnicele, nici asta nu este o noutate. Dar acum s-a ajuns la o situaţie de-a dreptul revoltătoare. Zeci de localităţi sunt în beznă de sâmbătă seară, atunci când a început viscolul. Acest fapt a dus imediat la oprirea încălzirii şi a furnizării apei potabile. Iar dacă viscolul a durat doar câteva ore, defecţiunile ENEL par fără sfârşit”, a declarat Nicuşor Constantinescu pentru televiziunea Neptun TV. Acesta a mai declarat că ENEL Dobrogea nu a făcut niciun fel de investiţie şi nici nu are suficienţi oameni cu care să lucreze. Autorităţile constănţene au cerut de mai multe ori ministrului Economiei să verifice dacă termenii prevăzuţi în contractul de privatizare sunt respectaţi. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa spune că experţii şi avocaţii vor fi cei care vor vedea la cât se ridică daunele pe care autoritatea judeţeană le va cere în instanţă.
De ce sunt primarii furioşi pe compania italiană?
Situaţia poate ar fi de înţeles dacă întâmplarea de zilele trecute ar fi prima de acest gen. Compania italiană s-a jucat în nenumărate rânduri cu nervii primarilor din judeţul Constanţa. Răbdarea acestora şi a localnicilor a fost pusă la încercare din ce în ce mai des în ultimii ani, mai ales din cauza sumelor de bani enorme suportate de administraţiile locale pentru toate investiţiile ENEL, dar şi din cauza atitudinii arogante şi sfidătoare a reprezentanţilor companiei. Un alt aspect care îi revoltă pe primari este că în momentul în care administraţiile locale doresc extinderea reţelei de curent electric sunt nevoite, din nou, să suporte tupeul reprezentanţilor ENEL Electrica. Reprezentanţii firmei nu sunt dispuşi să facă nici o investiţie şi le impun primarilor să achiziţioneze, din buzunarul bugetului local, atât transformatoarele, cablurile, stâlpii cât şi restul achiziţiilor ce se impun lucrării, pentru ca mai apoi, ENEL să vină şi să beneficieze de banii pe care localnicii îi plătesc în schimbul abonamentului. Altfel spus, din bani publici, primarii sunt nevoiţi să dezvolte afacerea ENEL. Şi asta în condiţiile în care localnicii nu cunosc aceste aspecte, ci tot ceea ce ştiu ei este că edilii sunt obligaţi să le asigure confortul necesar. Şi cum apa, canalizarea şi curentul electric sunt primii paşi către modernizarea unei comune, iată cum ENEL este singurul beneficiar în dezavantajosul contract semnat cu Statul român, la privatizarea firmei.
Gafele angajaţilor ENEL au costat Primăria Mihai Viteazu 70.000 RON
Astfel, în 2009, Primăria Mihai Viteazu s-a văzut nevoită să achite suma de 700 de milioane de lei vechi, din cauza greşelilor comise de ENEL Dobrogea. Primarul Gheorghe Grameni ne-a declarat că a fost obligat ca, peste noapte, să suporte „indolenţa, lenea şi aroganţa angajaţilor” din cauză că aceştia nu au venit în comună, mai bine de jumătate de an, pentru a nota consumul provenit din iluminarea publică. Astfel, în urma unei rectificări, cifrele care fuseseră „scoase din burtă” de angajaţi s-au dovedit a fi mult mai mici decât cele ale consumului real. În loc să-şi ia de urechi angajaţii leneşi şi incompetenţi, ENEL i-a remis Primăriei Mihai Viteazu factura prin care urmărea să regularizeze consumul pe lunile septembrie 2008 – martie 2009, în sumă totală de 700 de milioane de lei vechi. Şi cum Primăria nu a avut bani pentru a plăti imediat exorbitanta sumă, ENEL a avut neruşinarea de a tăia curentul necesar pentru iluminatul public, deşi localnicii erau la zi cu plata facturilor, pe motiv că primăria nu a achitat restanţa.
Calculatoare arse, angajaţi rămaşi peste program, corespondenţe pierdute, la Crucea
În 2009, angajaţii din Primăria Crucea trăiau un calvar. Între 07:00-10:00 dimineaţa şi după-amiaza, dupa ora 15:00, aceştia se confruntau cu nenumărate întreruperi de curent, exact atunci când, spre exemplu, aceştia îşi începeau activitatea primind sau trimiţând corespondenţa. “Angajaţii pur şi simplu nu-şi pot face treaba! În fiecare zi, cam de o lună încoace, se stinge şi se aprinde lumina, ca şi cum s-ar juca un copil cu întrerupătorul. Ni s-au ars calculatoarele, suntem nevoiţi să ne sistăm activităţile şi de multe ori întârziem cu anumite lucruri pe care le avem de făcut în ziua respectivă. Este inadmisibil ce se întâmplă, asta ca să nu mai vorbim de pretenţiile pe care le au şi de tarifele pe care le practică. Dacă tu, în schimb, întârzii o singură zi cu plata, ţi-a tăiat lumina imediat, dar în momentul în care ei îţi fac asta, se pare că nu e absolut nici o problemă”, ne-a declarat, la acea vreme, primarul comunei Crucea, Gheorghe Frigioi. Acesta a mai vorbit şi despre daunele pe care numărul mare de întreruperi successive le-a creat: calculatoare arse, pierderea sau blocarea scrisorilor electronice importante, ori faptul că anagajaţii sunt nevoiţi uneori să rămână peste program pentru a-şi finaliza activităţile de pe ordinea de zi.
Primăria Hârşova risca să piardă finanţarea pentru blocurile ANL, din cauza clauzelor dezavantajoase impuse de ENEL
În 2010, Primăria Hârşova risca să piardă finanţarea pentru construirea unor locuinţe, din cauza legislaţiei prost întocmite şi a atitudinii reprezentanţilor ENEL. Primarul Tudor Nădrag finalizase construirea primelor patru blocuri ANL, dar nu a respectat în totalitate protocolul privind asigurarea tuturor utilităţilor, mai precis nu reuşise să racordeze locuinţele la reţeaua de curent electric. Motivul? Cele două transformatoare şi reţeaua electrică suplimentară necesare racordării costau primăria 12 miliarde de lei vechi. „Eu trebuie să plătesc o nouă reţea, deşi există deja o reţea a ENEL în zona în care se vor construi blocurile. Dar asta e urmarea dezavantajosului proces de privatizare a ENEL”, declara primarul Tudor Nădrag.
Şi în iernile trecute, localnicii din Bărăganu, Ion Corvin şi Agigea au stat în frig şi beznă
În 2010, primarul din Ion Corvin, Dumitru Nedea, declara că mai bine de o săptămână, în toate cele cinci sate care aparţin de comună curentul se oprea frecvent. Acest lucru îi afecta cel mai mult pe elevii din ciclul primar, de la Şcoala I-IV din satul Rariştea, pentru că, în respectiva clădire modernizată, căldura era furnizată cu ajutorul instalaţiei electrice.
În acelaşi an, în comuna Bărăganu zeci de familii au rămas fără aparate electrocasnice din cauza fluctuaţilor de tensiune. Localnicii au luat legătura cu dispeceratul Enel, care le-a comunicat că o echipă de intervenţii va veni să evalueze pagubele.
În aceeaşi perioadă, primarul comunei Agigea anunţa că are probleme de comunicare cu cei de la Enel. „Sunt şeful comisiei pentru situaţii de urgenţă, având în vedere codul galben, încercăm să gestionăm problemele operativ, numai că cei de la Enel nu ne dau concursul”, declara acum două ierni Cristian Cârjaliu, primarul din Agigea. Declaraţiile au venit în contextul în care, în comuna Agigea un cartier întreg a fost lăsat în beznă, iar reprezentanţii Enel i-au comunicat edilului că vor interveni abia după căteva zile. „Între timp, oamenii ce au facut? Au stat în frig şi pe întuneric zeci de familii, pentru că Enel nu a venit la intervenţie”, a adăugat Cârjaliu.
