Editorial

România paralelă

România Paralelă trăiește la oraș, scrie pe Facebook, poate comanda mâncare sau cumpărături de câteva ori pe săptămână, se uită la știri, caută ordine și hotărâri pe internet, se inflamează când află de cei ce participă la „petreceri ilegale” și poartă mască ori de câte ori e necesar. În paralel, mai există și România Reală. Aceasta trăiește în comunități mici, și în general nu prea își bate capul cu respectarea restricțiilor. Mare parte din România Reală nu are timp să se ferească de Boală, pentru că își petrece o bună parte a timpului ferindu-se de Foame. De uitat, se mai uită și ei la știri, dar veștile despre pandemie sunt pentru ei ca știrile externe. România Reală nu poartă mască. Și nici nu se infectează cu coronavirus. Tot din România Reală fac parte și vedetele media și politicienii – care ne țin prelegeri despre respectarea restricțiilor și purtarea măștii, dar fac asta de cele mai multe ori fără să poarte ei înșiși mască și fără respectarea restricțiilor. Pentru că – se știe – coronavirusul nu se transmite în studiourile TV.
România Reală e mare. Mult mai mare decât vă închipuiți. Dacă luați o hartă a țării și colorați cu roșu marile orașe, plus drumurile principale, atunci cam tot ce rămâne necolorat e România Reală.
Astă vară am fost acolo în vacanță. Soare, aer curat, fără măști, fără isterie. La restaurantele de pe drumurile naționale, ospătarii își mai trăgeau masca de sub bărbie când te serveau. La cele din buricul târgului – vechi, respectabile, frecventate de nobilimea locului (primari, judecători, procurori, polițiști etc.) – nu își trăgea nimeni nimic, ca nu purta nici Cuțu mască. Acum câteva zile, am fost din nou în concediu, în alt județ din România Reală. Întors de curând din scurtul concediu, încă mi se mai întâmplă să ies din casă fără mască. În România Reală am ținut-o curată, apretată, la păstrare. Am folosit-o doar când am intrat la benzinărie. Și în magazinele aflate la mai puțin de 100 de metri de secțiile de poliție, în care dress-code-ul era cu masca sub bărbie, pentru ca în cazul unui control „de la centru” să nu faci de rușine pe polițistul locului. La care, de altfel și fără să ne cunoaștem, am mers și am dat mâna – ca în vremurile de Dinainte – și l-am întrebat una-alta. Am vorbit față în față, fără mască. Ca doi oameni normali.
În România Reală, să NU porți mască e normalitate. La fel cum nu e frumos să stai picior peste picior cu talpa la vedere în țările musulmane, sau să ți se vadă dinții când râzi în Japonia, în România Reală portul măștii poate fi o formă de lipsă de respect. E acceptabil în anumite circumstanțe foarte limitate, dar în rest denotă aroganță, sau opulență impropriu afișată.
Da, opulență. În urmă cu câteva luni, făceam un calcul despre ce ar însemna portul măștii pentru o familie obișnuită, după regulile apostolilor Cercel, Musta și Arafat. 1000-2000 pe lună, în multe părți din România Reală, e o sumă pentru care mulți și-ar vinde și sufletul. Pe lângă Constanța am dat peste mulți inși care și-au lăsat satele lor din Moldova sau sudul Dobrogei, ca să stea singuri luni întregi, ciobani cu oile în praf, contra 20 de milioane vechi în mână.
Nu știe oare Arafat că amărâții ăștia nu își permit măști? Nu știe oare Musta că cetățenii din România Reală nu își permit să iasă în chiloți pe balcon să își atârne hainele de stradă 48 de ore la „decontaminare” – pentru că nu au nici balcon, nici alte haine de stradă? Ba bine înțeles că știu! La fel cum Arafat știa că la Balș nu merge instalația de avertizare și cea de stingere a incendiilor, și în cazul ăsta apostolii apocalipsei covid știu, dar nu îi deranjează cu nimic. Asta pentru că ei, când propovăduiesc, nu se adresează amărâților care nu au bani de măști sau autobuz până la centrul de vaccinare, ci celor din România Paralelă.
Sunetra Gupta, profesor de epidemiologie la Oxford, declara acum câteva luni că restricțiile sunt minunate – pentru cei care și le permit. La finalul interviului, ea concluziona că Marea Britanie, ca țară, nu își poate permite lockdown-ul, iar cei mai afectați sunt cei săraci – care nu pot nici să lucreze de acasă, nici să comande mâncare, nici să pună pe masa copiilor, pe lângă pâine, și câte o tabletă de fiecare copil, pentru educația online. Cetățenii noștri din România Paralelă probabil nu au auzit de Sunetra Gupta. Și probabil că nu au avut curiozitatea, în ultimul an, să se suie într-o mașină sau în autobuz și să viziteze un sat aflat la 10-20 de kilometri de casa lor, în afara drumului principal. Deși au avut nenumărate ocazii să se convingă cu ochii lor că restricțiile și măștile nu prea funcționează, ei îi dau înainte, pe principiul că acestea măcar îți dau (chiar și un fals) sentiment de protecție și de existență a unor măsuri ce te pot proteja, măcar 1%. Mulți dintre ei nu mai cred în eficiența restricțiilor, dar sunt frustrați când află că alții nu suportă același regim pe care îl suportă ei, când văd la televizor că un primar sau polițist e prins la o petrecere ilegală. Le este greu să înțeleagă că acel primar sau polițist nu e un negaționist înrăit, ci un cetățean normal, care nu poate să se dea seara mare fan al restricțiilor, după ce toată ziua a trecut cu vederea lipsa implementării lor de către concetățenii săi amărâți.
Poza cu miniștrii care stăteau grămadă, fără mască, la șpriț, e deja veche. Politicienii au acum ceva mai multă grijă, dar este un domeniu din care România Reală nu s-a retras niciodată: Televiziunea. Din ecran, prezentatorul știrilor ne ceartă că mergem la petreceri, iar politicianul îngrijorat ne ceartă că vrem copii la școală, ceea ce – zice el – va duce la noi îmbolnăviri și decese. Niciunul din cei doi nu poartă mască, acest accesoriu fiind rezervat exclusiv reporterilor de teren. Zilnic, avem știri, dezbateri, emisiuni de haz și muzică – toate părând a fi fost filmate acum cinci ani, cu politicieni, prezentatori, artiști stând prea aproape, fără mască, fără restricții. Cu lacrimi de crocodil, Andreea Esca ne povestește cum sigur a luat teribilul covid la o petrecere, și sigur nu l-a luat de la serviciu sau de pe stradă – de parcă la respectiva petrecere se distribuiau sticle de covid precum mărturiile de la nuntă iar la serviciu ea ne strigă știrile din spatele unei măști. Ironia supremă este că toți cetățenii României Paralele se adapă de la izvorul nesecat al știrilor tv, livrate de oameni care le spun să poarte mască, să se încuie și să respecte totul cu sfințenie – în timp ce ei înșiși nu respectă nimic, prezentatorii și invitații lor trăind într-o bulă a României Reale, în care regulile sunt abolite iar virusul nu se ia.
Acum o lună scriam un articol despre faptul că de două ori mai mulți copii s-au îmbolnăvit de covid de când au fost suspendate școlile, decât în aceeași perioadă petrecută la școală. Cu excepția a 2-3 comentarii, toți pe Facebook dădeau cu mine de pământ, spuneau că sunt prost, ticălos, mincinos, deși nu făceam decât să citez datele oficiale ale Ministerului Sănătății. Similar, ieri priveam un reportaj Protv, despre faptul că restricțiile au făcut ca multe mărci de lux să își închidă magazinele din România, iar majoritatea comentariilor variau între: „Ne bucurăm că firmele de lux au dat faliment” și „așa le trebuie fițoșilor – să cumpere de la Dragonul Roșu”. Din nou, aproape nimeni – de la realizatorii reportajului la cei care comentau – nu vedea că în spatele acelor magazine închise erau mii de muncitori din fabrici și magazine care și-au pierdut locul de muncă și miliarde de lei pe care statul nu îi mai încasează ca taxe și impozite, și pe care le va lua, în final, din buzunarul nostru – inclusiv al deștepților care comentează. După un an de isterie/pandemie, percepția realității la toți acești semeni s-a îngustat într-atât, încât putem vorbi acum de o Românie Paralelă – cu realitatea…

Un articol de Răzvan PETRE

1 Comment

1 Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

To Top