Bătaie de joc, sau muşamalizare?
Imediat după accidentul în care şi-au pierdut viaţa Adrian Iovan şi Aurelia Ion, multă lume s-a întrebat de ce aceştia au făcut deplasarea cu un avion de pe vremea lui Pazvante, în loc să folosească aparatul achiziţionat anul trecut de Fundaţia pentru SMURD. Răspunsul dat de Raed Arafat şi de Inspectoratul General al Aviaţiei – IGA (care operează avionul) a fost acela că aeronava în cauză este la reparat la Aerostar Bacău şi că aşteaptă o piesă de schimb, fără de care nu se poate zbura, iar aceasta nu a sosit din cauza sărbătorilor de iarnă. De aici a început o întreagă nebunie. Mai întâi, Aerostar a negat că s-ar ocupa de revizie şi reparaţii, fapt contrazis de hârtiile prezentate de Arafat. Colac peste pupăză, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului „nu a putut” să ne comunice care este piesa din cauza căreia avionul rămâne la sol. Informaţia a fost însă scăpată din greşeală de Raed Arafat. Din documentele prezentate de acesta rezultă că piesa-minune, fără de care avionul SMURD nu poate (chipurile!) să zboare, este… un bidon de ulei! Contrar minciunilor lui Arafat şi ale celor din Inspectorat, nu era vorba de „o piesă făcută la comandă”, sau „care nu s-a livrat până acum, din cauza sărbătorilor de iarnă”, ci de un lichid care se aplică pe membranele de neopren cu care se face degivrarea, pentru a le prelungi durata de viaţă. Deci nu e vorba de un produs fără de care aeronava nu poate zbura. Dimpotrivă, e vorba de unul complet inutil, dacă ţinem seama de faptul că dispozitivele de degivrare au fost schimbate, chiar înainte de expirarea termenului de inspecţie.
Cel mai interesant lucru este data la care a fost comandat bidonul-minune: 20 ianuarie 2014, adică exact în ziua accidentului din Apuseni! Cum din documentele lui Arafat nu reiesea ora comenzii, nu este exclus ca ea să fi fost făcută după producerea accidentului, pentru a justifica nefolosirea avionului SMURD.
Un articol de Răzvan PETRE
O afacere dubioasă
În România, tunurile cele mai tari se dau la final de an. Legile, hotărârile de guvern, sau de consiliu local, plăţile dubioase, toate se înghesuie în ultimele zile ale anului, când toată lumea e cu gândul la şpriţ şi fripturi, iar vigilenţa presei şi a publicului e mai scăzută.
La finalul lui 2013, avionul SMURD a intrat în revizie la Aerostar Bacău. În 20 ianuarie 2014, când toată lumea s-a întrebat de ce medicii erau nevoiţi să zboare cu un aparat vechi, oficialii ce răspundeau de avionul SMURD s-au chinuit să explice de ce acesta încă mai era în revizie. Primul punct de vedere oficial, transmis de Raed Arafat, a fost că avionul avea nevoie de o piesă importantă, de montarea căreia se ocupa Aerostar Bacău. Aceştia, însă, eu emis un comunicat din care reiese că ei doar asigură hangarizarea (parcarea şi păstrarea) avionului, întrucât nu au personal autorizat pentru reparaţii, şi că nu se ocupă de procurarea pieselor de schimb.
Contrar punctului de vedere al Aerostar, Inspectoratul General al Aviaţiei (IGA) din cadrul MAI (care operează avionul) a declarat că reparaţiile se fac la Aerostar, întrucât IGA nu are infrastructura necesară pentru a desfăşura revizia aeronavei Piper Cheyenne. Contactat telefonic, pentru a ne explica de ce piesă mai este nevoie pentru ca avionul să fie în stare de funcţionare, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului ne-a trimis, din nou, să vorbim cu cei de la Aerostar. Când am insistat, menţionând comunicatul Aerostar (cum că ei nu se ocupă de reparaţii) purtătorul de cuvânt s-a sucit la 180 de grade şi a revenit cu altă declaraţie, cum că reparaţiile se fac la Bacău de căte o echipă a Inspectoratului. Şi această declaraţie a fost contrazisă, o zi mai târziu, când Raed Arafat a arătat hârtii din care reiese că cei care au făcut estimarea orelor de muncă necesare pentru repunerea avionului în stare de funcţionare erau nu „echipa de la IGA”, ci tot cei de la Aerostar Bacău.
Primul care a sesizat inadvertenţele din aceste documente a fost jurnalistul Adelin Petrişor, care a postat pe blogul său atât documentele în cauză, cât şi singura concluzie logică – aceea că avionul este reparat pe şest (adică ilegal) la Aerostar Bacău.
„Piesa făcută la comandă” este un bidon de ulei
Atât Raed Arafat, cât şi ceilalţi oficiali care au comentat situaţia avionului SMURD, ne-au explicat, ca la proşti, că la avioane nu e ca la maşini, că piesele sunt greu de procurat şi că unele, cum ar fi cea din cauza căreia aeronava SMURD nu poate zbura, trebuie aduse din Străinătate şi se fac la comandă. Lucru valabil, mai puţin în cazul „piesei” care-i lipseşte avionului Piper Cheyenne.
Din devizul privind obiectele comandate pentru reparaţii reiese că singura „piesă” care nu are status OK (adică nu este recepţionată/montată) este ceea ce oamenii de la Aerostar au denumit „PROTECTIE CURENTA BOOTS – Age Master”. La o simplă căutare pe net am găsit „piesa” (dacă îi putem spune astfel). Este vorba BFG Age Master – un bidon de 0,95 litri de ulei, cu care se ung dispozitivele de degivrare din cauciuc, montate pe aripi. Nu este ceea ce putem numi piesă şi nu e nici pe departe o componentă esenţială, fără de care avionul SMURD să nu poată zbura în condiţii de siguranţă.
Din descrierea produsului aflăm că uleiul se aplică pe dispozitivul de degivrare, pentru a-i lungi durata de viaţă. Avionul poate zbura bine-mersi fără acest Age Master, mai ales că dispozitivul de degivrare al avionului SMURD este, aşa cum veţi citi ceva mai jos, nou-nouţ.
Pe lista lui Arafat nu figurează nicio piesă de la motoarele avionului SMURD, cu atât mai puţin de la angrenajul de degivrare a motoarelor.
Piesa lipsă – comandată exact în data accidentului aviatic
Povestea de adormit cu copiii cu care Raed Arafat şi responsabilii IGA au încercat să îmbrobodească publicul român este aceea că piesa (adică bidonul) ar fi fost comandată în decembrie 2013, dar, din cauza iernii, a sărbătorilor şi a altor vicisitudini, nu a ajuns în ţară, până în 20 ianuarie (data la care s-a prăbuşit avionul pilotat de Adrian Iovan).
Din devizul în care figurează, potrivit lui Raed Arafat, „ toate materialele consumate până în data de 22 ianuarie 2014” reiese cu totul altceva. Mai întâi, se vede că majoritatea materialelor au fost comandate în 27 decembrie 2013. Aproape toate au fost procurate instant, din depozitul de piese al Aerostar Bacău. În coada listei figurează bidonul de ulei, precum şi un material izolator „de tip auto-moto sau echivalent”, comandate în… 20 ianuarie 2014. Deci, practic, „piesele” care justifică neutilizarea avionului SMURD nu ar fi putut întârzia din cauza Crăciunului, asta pentru că au fost comandate o lună după sărbători, fix în ziua în care s-a petrecut accidentul aviatic din Apuseni!
În documentul prezentat de Raed Arafat, materialul izolator şi uleiul figurează cu PO (Purchase Order – ordin de comandă) din data 20.01.2014, fiind comandate la Sky Geek – un magazin online de piese de avion. Din document nu reiese ora comenzii, dar, fiind vorba de un magazin virtual, aceasta ar putea fi şi 23.59. Având în vedere că între Bacău/Bucureşti şi New York, unde se află sediul companiei care deţine magazinul virtual Sky Geek, este o diferenţă de 7 ore, comanda ar fi putut fi plasată cel mai târziu la ora Bucureştiului 06.59 pe 21 ianuarie, şi tot ar figura cu PO din data de 20 ianuarie 2014 (ora New York-ului 23.59). Și mai interesantă este cealaltă „piesă” comandată tot în 20 ianuarie, care apare la numărul 20 din listă: Buffing-a-rubbing compounds. Este vorba de o cremă polish despre care se menționează că este „de tip auto sau echivalent”. Deci avionul SMURD a stat la sol pentru că îi lipseau un bidon de ulei de uns cauciucul de degivrare, respectiv o cremă de dat luciu la tablă – ambele comandate în 20 ianuarie…
Deci nu este exclus ca materialele să fi fost comandate după accidentul aviatic şi după ce presa a început să pună întrebări, tocmai pentru a justifica de ce avionul SMURD zăcea de pomană în hangar. (Click pe imagini pentru a mări – Sursa foto – Antena 3)
Gâdea adevăr grăia
Tot eşafodajul de minciuni construit de Raed Arafat şi de cei de la IGA s-a prăbuşit din cauza naivităţii lui Mihai Gâdea. Iniţial, Raed Arafat nu a dorit să arate la televizor documentele justificative. Prezent, în data de 22 ianuarie, în emisiunea Sinteza Zilei, el a cerut prezentatorilor să confirme că au văzut documentele: „Am trimis două documente, vreau să se confirme că ați văzut acele documente!” Din nefericire, Mihai Gâdea, care anterior predicase împotriva „acelei părţi a presei care a desfăşurat un adevărat linşaj mediatic” al lui Arafat, a cerut ca fişierele transmise de secretarul de stat să apară pe ecran, pentru că „minciunile astea trebuie făcute de ruşine tocmai cu documente!”. Aşa cum s-a văzut ulterior, „documentele” nu numai că au ridicat şi mai multe semne de întrebare privind justificarea reparaţiilor efectuate la Aerostar Bacău, dar au şi făcut de ruşine minciunile… lui Arafat şi ale IGA.
Avionul SMURD, intrat inexplicabil în revizie înainte de termen
Din lista materialelor folosite pentru revizia avionului SMURD, ies în evidenţă două bidoane de ulei cu care se tratează dispozitivele de digivrare. Avioanele mici, precum cel folosit de SMURD, nu au o asemenea instalaţie din construcţie. Pentru a compensa, pe suprafeţele de atac (partea frontală a aripilor şi a cozii avionului) se lipeşte un dispozitiv din neopren, care, în condiţii de givraj, poate fi umflat hidraulic, ceea ce provoacă spargerea şi desprinderea gheţii. Dispozitivul poate fi observat în fotografii (inclusiv în cele cu avionul SMURD), fiind vorba de banda neagră aplicată pe aripi şi pe partea din față a cozii avionului – înainte și deasupra tricolorului și a numărului „1121”.
Conform normelor tehnice, dispozitivul, desemnat ca cizmă degivraj (de-icing boots) trebuie inspectat de un specialist autorizat, o dată la 300 de ore de zbor. Tot la 300 de ore se face revizia și la motor și celulă. Dacă se constată defecţiuni, dispozitivul de devrare poate fi schimbat, sau poate fi reparat şi folosit în continuare. Durata de viaţă poate fi extinsă peste perioada de garanţie de 300 de ore, prin aplicarea unor uleiuri de genul celui comandat în 20 ianuarie pentru avionul SMURD. Acesta protejează neoprenul din care e făcut dispozitivul de degivraj de impactul cu nisip şi pietriş pe pistele de aterizare, sau de acţiunea ozonului.
În cazul de faţă, uleiul-minune nu era necesar. Asta pentru că dispozitivul de degivrare nu ajunsese nici măcar la perioada de revizie. Conform declaraţiilor IGA şi ale lui Raed Arafat, avionul în cauză a zburat un total de circa 230 de ore (80 de ore de antrenament, plus 150 de ore în misiune) de la recepţia aeronavei. Care, anterior, trecuse printr-un set complet de verificări şi reparaţii. Acestea au inclus vopsirea avionului în culorile SMURD, peste care s-a montat dispozitivul de degivrare.
Aşadar, avem două variante de lucru: Fie dispozitivul de degivrare a fost verificat de pomană, înainte să ajungă măcar la perioada de inspecţie (230, faţă de 300 de ore), fie Fundaţia pentru SMURD a cumpărat un avion cu dispozitiv de degivrare second-hand și fără garanție, care a fost dezlipit, apoi lipit la loc.
Arafat, IGA şi Aerostar se încurcă în minciuni
Din documentele ajunse în presă în ultima săptămână reies mai multe contradicţii privind operaţiunea de revizie a avionului SMURD:
Data la care avionul a ajuns la Bacău e incertă. Unele surse vorbesc de 20 decembrie, altele de 21, sau 22 decembrie.
- Nu e clar cine efectuează revizia. Aerostar spune că nu are personalul necesar. Inspectoratul Aviaţiei (IGA) din MAI spune ba că se ocupă Aerostar, ba – cum ne-a comunicat purtătorul de cuvânt al IGA – că se ocupă o echipă din IGA, la sediul Aerostar. Din documente reiese că atât devizul pentru piese, cât şi estimarea necesarului de ore de muncă sunt semnate de Aerostar. Deci IGA minte, iar Aerostar se ocupă (fără a fi autorizată) de revizie. De altfel, Raed Arafat a mulţumit Aerostar Bacău „pentru că ne sprijină cu service la avion”.
- Nu e clar cine se ocupă de obţinerea materialelor. Atât în comunicat de presă, cât şi prin vocea directorului de operaţiuni, Aerostar a comunicat că doar hangarizează avionul SMURD şi că nu se ocupă nici de reparaţii, nici de obţinerea pieselor. Din deviz reiese, însă, că piesele au fost vândute de Aerostar Inspectoratului Aviaţiei şi că majoritatea au venit din depozitul companiei din Bacău.
- Avionul SMURD e în revizie, deşi n-ar trebui să fie în revizie. Cel puţin aşa reiese din raportul IGA, unde se spune că aeronava Piper Cheyenne se află în „lucrări de mentenanţă obligatorii la 300 de ore”. În acelaşi raport ni se arată că avionul a zburat puţin peste 150 de ore, plus cele 80 de ore de antrenament, de care vorbește Raed Arafat.
- Oficialii se încurcă în minciuni, privind piesa care ţine avionul la sol. Purtătorul de cuvânt al IGA ne-a comunicat oficial, după ce s-a consultat cu echipa de mecanici a IGA, că este vorba de „o piesă de la dispozitivul de degivrare al motorului stâng”. În comunicatul IGA prezentat de Raed Arafat este vorba de „o piesă de la dispozitivul de degivrare al motorului drept”. În deviz nu figurează nicio piesă, nici de la motorul stâng, nici de la cel drept, ci uleiul cu care se unge dispozitivul de degivrare a aripilor și un polish care să facă avionul lucios.
Lista materialelor utilizate
Prezentăm în continuare o listă a pieselor şi materialelor utilizate la revizia avionului SMURD, așa cum reiese din documentele duse de Raed Arafat la „Sinteza Zilei”:
|
