Horia Constantinescu a îndeplinit funcția de șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) de la începutul lunii august, până la finalul lunii noiembrie. În cele patru luni cât a condus instituția, cel cunoscut și sub numele de „Cattani de pe litoral”, pentru activitatea sa de la Constanța, a introdus o serie de noi reguli în rândul comisarilor Protecției Consumatorilor. Vă prezentăm partea a doua a unui interviu cu Horia Constantinescu, în care acesta explică relația ANPC cu două instituții: Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și Direcția Generală a Vămilor.
Dezvăluiri: Care a fost relația ANPC cu ANSVSA și cu Direcția Generală a Vămilor, aceste instituțiile fiind implicate în controale menite să protejeze cumpărătorul?
Horia Constantinescu: Direcția Generală a Vămilor a găsit permanent subterfugii pentru a nu ne permite accesul, decât la solicitarea lor, deși sunt acte normative care ne dau dreptul de control și ne obligă să fim acolo. Noi, ANPC, suntem singura instituție serioasă la care se raportează Europa atunci când vorbim de jucării periculoase, de exemplu, (că tot este sezonul jucăriilor) sau doar cu potențial periculos, care ar putea fi notificate Europei în sistem.
Cumva ar trebui să înțelegem că cei 2.800 de operatori economici de la nivelul structurii „Dragonul Roșu” din București își aduc marfa prin diverse puncte de frontieră. De ce trebuie ca ANPC, în urma acțiunilor de control, să limiteze comercializarea, când acțiunea s-ar putea face de la momentul importului, în loc să se împânzească o piață întreagă și să cheltuim tot bani publici pentru oprirea acestora?
Cu Poliția de Frontieră a fost un adevărat ping-pong de adrese, apoi au salutat prezența noastră acolo. Avem un protocol care așteaptă de mult timp să fie semnat, cu Direcția Generală a Vămilor, probabil că-l citesc și acum. Noi nu solicităm decât prezența noastră activă la controale, pentru a limita comercializarea acestor produse.
Nici astăzi nu înțeleg de ce nu am primit un colț de birou, să sprijinim activitatea Poliției de Frontieră și a Vămilor? Nu înțeleg cu ce am greșit, dar am avut câteva întâlniri la toate nivelurile pentru a se stabili de ce trebuie să fim acolo. Și trebuie să fim acolo pentru a nu expune copiii la incidente, precum cel care și-a scos ochii cu lanterna laser, pentru a limita otrăvirea copiilor cu praful aflat în unele jucării umplute cu tot felul de substanțe despre care nu știm nimic, nici măcar să spunem medicului ce a înghițit copilul nostru.
Iată că aceste filtre de care trec jucăriile, nefiind cu specialiști, se uită doar pe acte, pe declarațiile de conformitate. Noi avem nevoie de buletine de analize făcute de laboratoare acreditate și omologate. Simpla asumare nu pune la adăpost sănătatea copiilor sau consumatorilor români.
Dezvăluiri: Dar relația cu ANSVSA cum a fost?
Horia Constantinescu: La ANSVSA am trimis o serie de adrese și documente la care s-a răspuns greu sau deloc. În cazul peștelui, care are un termen scurt de valabilitate, salut atitudinea unor operatori economici care au înțeles și au achiziționat în urma diligențelor noastre sisteme de congelare rapidă, pentru a proteja interesele consumatorilor și pentru a proteja calitatea produselor. Iată că o simplă diligență, normală și de bun simț, a fost salutată de operatorii economici.
Tot legat de ANSVSA, am aflat că poți produce gheață alimentară cum vrei tu, depinde doar de dimensiunea brandului. Unul dintre cei mai mari operatori economici în domeniul fast-food a primit o adresă de la ANSVSA prin care este anunțat că nu trebuie autorizată producerea gheții, în timp ce alții trebuie să fie autorizați. Și atunci mă întreb: pentru unii mumă, pentru alții ciumă?
Românii n-au avut voie să comercializeze pește la nivel european așa cum o fac străinii, pentru că exista un ordin ANSVSA, declarat ca nefiind operațional de un director. Le-a luat 12 ani să abroge un ordin pentru că nu au fost atenți. Au uitat de el. Le-am adus noi aminte de el. Nu am reușit să stabilim o întâlnire cu ei să discutăm despre comerțul cu pește, congelarea rapidă a peștelui, automatele de cafea amplasate pe trotuare, care trebuie să fie autorizate. Sunt 180.000 de aparate amplasate pe trotuar, iar autorizarea acestora ar fi adus bugetului de stat peste un milion de euro. Nici azi nu au reușit să stabilească condițiile autorizării.
Vorbeam la nivelul prefecturii București despre autorizarea unităților de alimentație publică, iar colegii de la ANSVSA mai au puțin și coboară ștacheta la nivelul cortului. Vom vedea restaurante și în aplecători și în corturi. Am depistat într-o remorcă un cărucior care era laborator de patiserie autorizat. Acest tip de abordare este vecin cu nesimțirea. Elaborarea actelor normative implică colaborarea mai multor instituții: primărie, ANSVSA, ANPC. Dar dacă primăria îi dă unuia un contract pe un imobil de tip tonetă, ANSVSA vine și îl vede punct de alimentație publică? Ceea ce îmi asum este că am tropăit într-un mâl care și azi îi mânjește pe cei din corpul funcționarilor publici.
Sunt mulți funcționari capabili, de ce-i batjocorim pe aceștia tolerând personaje jenante? De ce la nivelul structurii centrale se știe că anumite persoane nu au ce căuta într-o instituție publică și, totuși, ele sunt acolo? De ce această cutumă și această acceptare a unei situații care-i expune pe colegii capabili?
Am avut pârghiile necesare și aș fi vrut să fac mai mult decât această avertizare publică.
Dezvăluiri: Ați desfășurat mai multe controale în hipermarket-uri. Cum a decurs relația ANPC cu aceste lanțuri de magazine?
Horia Constantinescu: Am desfășurat acțiuni în hipermarket-uri la nivel național. Avem chiar un calendar investițional transmis de unul dintre aceștia – vor fi 11 milioane de euro investiți în România în următorii ani în tehnologizare și produse de mai bună calitate. Marea majoritate s-au orientat către produse românești pentru a fi proaspete și pentru a scurta timpul de transport de la sursă la raft. Sunt multe lucruri pe care le salut în acest domeniu. Atitudinea lor a fost constructivă.
Cred că nu au fost „deranjați” până acum, în unele situații, doar din comoditate. Au fost colegi comisari care i-au sancționat, dar implementarea la nivel național a fost discutabilă. Această nouă abordare este cea care va arăta că suntem o forță unită.
Chiar și acolo unde colegii noștri nu sunt atât de hotărâți, odată impusă la nivel național măsura, operatorul economic va fi cel care va depune toate diligențele pentru a îndrepta deficiența, deși ea nu a fost impusă în anumite județe.
Nu am simțit niciodată presiuni în lupta cu marii operatori economici. Salut atitudinea Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (retaileri), a Asociației Romalimenta, a celor care, la rândul lor, au mulțumit pentru inițiativa de a dialoga. Ei își doresc o vizibilitatea bună pe piață, nu una care să-i transforme în opozanți. Aceleași lucruri aș vrea să le transmitem și operatorilor mai mici. Oamenii ar trebui să înțeleagă că este mai indicat să respecte legea decât să deconteze „închiderea ochilor” sau pusul batistei pe țambal. Acesta a fost mesajul pe care am dorit să-l transmit de la nivelul ANPC.
