Deputatul Nicolae Păun, preşedintele Partidei Romilor Pro-Europa, are o nouă abordare în perspectiva alegerilor din 2012
Prezent la o întâlnire cu comunitatea romă din Medgidia, deputatul Nicolae Păun (foto, în dreapta), preşedintele Partidei Romilor-Pro Europa din România, a subliniat, atât în discursul său, cât şi în interviul pe care ni l-a acordat, faptul că singura soluţie, pentru etnicii pe care îi reprezintă, este organizarea şi solidaritatea grupului. El consideră că până acum romii nu au câştigat mare lucru, de pe urma alianţelor cu diferite partide, la nivel naţional sau local, pentru că au avut o abordare greşită. De această dată, în perspectiva alegerilor din 2012, Nicolae Păun şi-a propus o altă strategie, care să îi împiedice pe eventualii aliaţi din campanie să uite de promisiunile făcute atunci când aveau nevoie de voturile numeroase ale romilor. Aceeaşi abordare o are şi preşedintele organizaţiei judeţene Constanţa a Partidei Romilor-Pro Europa, Mircea Alexandru (foto, în stânga).
A consemnat Paul PÂRVU
Dezvăluiri: Cum decurge colaborarea dumneavoastră cu autorităţile locale din Medgidia?
Nicolae Păun: Până în prezent, domnul primar a dat dovadă de deschidere, în ceea ce priveşte comunităţile de romi, printr-o serie de proiecte, cu cofinanţare nu prea consistentă…, care vizează comunităţile de romi. Pe viitor, preconizăm să avem şi o altă formă de colaborare. De ce nu una politică? Să vedem la ce nivel suntem noi aici, în Medgidia, în ce fel ne putem mobiliza şi care este forţa noastră electorală. Eu am spus, în timpul reuniunii cu romii din oraş, că sunt dispus să realizez orice formă de dialog şi să închei chiar şi un protocol ferm, bazat pe patru puncte principale, cu un partid politic care este demn şi care are puterea să respecte cele semnate. Acum…, eu am încheiat forme de cooperare cu alte partide politice. Nu le dau numele, că nu e cazul, dar nu prea s-au ţinut de cuvânt. Şi dacă am o forţă politică pe care o pot evalua şi fructifica în interesul comunităţilor de romi, o fac cu cea mai mare plăcere. Obiectivele mele sunt clare: e vorba de educaţie, e vorba de sănătate, e vorba de locuri de muncă şi este vorba de dezvoltare comunitară. Prin dezvoltare comunitară înţelegem mai multe: drumuri, grădiniţe, case, racord cu gaze, apă etc.
DZV: Ştiţi că la Medgidia e o mare problemă cu locuinţele romilor. Unii dintre ei locuiesc, efectiv, în nişte gropi…
N.P.: În Medgidia sunt trei nivele de dialog, în ceea ce priveşte habitaţia romilor: sunt oameni care nu locuiesc nicăieri şi şi-au improvizat nişte aşa-zise „locuinţe”, sunt oameni care locuiesc în nişte blocuri vechi, degradate, cu un grad de disconfort foarte ridicat, asemenea ghetourilor, iar a treia categorie este reprezentată de persoanele care sunt tinere şi care ar avea nevoie de o bucată de pământ să-şi facă o căsuţă acolo… Când vorbim despre dezvoltare comunitară, sunt mai multe nivele de dialog, iar aceste patru obiective, pentru mine, sunt esenţiale. Iar dacă găsesc un partid aici, la Medgidia, care să vină la guvernarea locală şi care vrea să încheie un protocol cu noi şi să se şi ţină de el, eu mâine sunt prezent în Medgidia, dau ordin, din conducerea Partidei noastre, să se înscrie în această formă de cooperare.
DZV: Dar nu vedeţi posibilă o cooperare la nivel naţional, cu un partid, care să se reflecte în fiecare comunitate?
N.P.: Nu. La nivel naţional, nu m-a convins nici un partid politic că poate rezolva problema romilor, chiar dacă închei cu ei o formă de colaborare.
DZV: Dar aţi avut protocoale cu partidele politice…
N.P.: Nu s-au concretizat în nici un fel! Ori eu cred că o gândire sănătoasă, pentru comunităţile de romi, constă în următorul aspect şi anume: Câte bordeie, atâtea obiceiuri! Adică: fiecare comunitate cu problemele şi obiceiurile ei.
DZV: Veţi avea şi candidaţi proprii, în unele comunităţi?
N.P.: Avem două variante: cooperare cu un partid sau să mergem pe listele noastre. Sau invers, să avem candidatul nostru şi, dacă nu reuşim, să susţinem candidatul care iese. Ca să avem minimum un consilier local, ne numărăm voturile. Ne ajung? Nu? Ia să vedem cu cine facem alianţă? Cam aşa stau lucrurile… Dacă ajungem în Consiliu, să susţinem Puterea, sau să avem viceprimar. Sunt mai multe forme de colaborare.
DZV: În fiecare comunitate liderii locali vor negocia cu fiecare candidat?
N.P.: Dacă există la nivelul judeţului Constanţa o formă de dialog cu privire la un partid, se schimbă situaţia. Spre exemplu, dacă USL se angajează şi vrea să facem ceva sănătos, atunci…
DZV: Aţi avut propuneri până acum?
N.P.: Deocamdată nu. Dar preconizăm… 
DZV: Cum a fost colaborarea cu Prefectura Constanţa, în ultimii 2-3 ani?
N.P.: Colaborarea cu Prefectura nu este printre cele mai fructuoase, dar nici nu lipseşte cu desăvârşire. Doar că nu este foarte fericită… Există o colaborare de la om la om, dar când ajungem la chestiuni practice… lucrurile tind să coboare în altă zonă! Domnul subprefect Aidîn Curt Mola, care reprezintă minorităţile, are o formă de colaborare cu noi, dar, din păcate, nu-i… prefect!
DZV: Dar la nivelul Consiliului Judeţean, ce colaborări există?
N.P.: Aici e greu! La nivelul Consiliului Judeţean nu deschidem uşa deocamdată… Nu înţeleg de ce, dar probabil o să înţeleg!
DZV: Are legătură cu preşedintele Consiliului Judeţean? E reticent?
N.P.: Cred că e o chestiune legată de el…, dar nu cred că este reticent. Cred că stau foarte bine în sondaje şi nu prea au nevoie de noi, aşa se pune problema. Dar ei trebuie să înţeleagă că acele sondaje de opinie se fac astfel încât scorul pe care îl au la judeţ, vine din comunităţile locale. Deci s-ar putea ca scorul pe care îl au să nu mai vină tăvălug… Noi până acum le-am tot propus colaborări, dar… Şi pe câine te bazezi că nu pleacă de la cantină!
DZV: La nivelul oraşului Constanţa, cu primarul Radu Mazăre, există vreo colaborare?
N.P.: Nu! Nu avem nici o formă de colaborare! A fost, înainte, o formă de dialog foarte cooperantă, foarte bună. Acum, s-a rupt firul, nu înţeleg de ce…
DZV: Dumnealui a avut ideea aceea, cu locuinţele făcute din containere…
N.P.: Este iniţiativa unui edil care are nevoie de voturi…
DZV: Şi nu mai aveţi şi alte proiecte, pentru romii din oraşul Constanţa?
N.P.: Aş vrea să am un dialog cu dânsul şi, de asemenea, proiecte, dar nu se poate. Deocamdată…
DZV: În ce măsură vor reuşi liderii Partidei, din diferite localităţi, să organizeze comunitatea, ca toţi romii să voteze candidaţii unui anumit partid? Pentru că, în multe situaţii, romii au fost uşor de cumpărat. Deci cum va reuşi Partida să îşi impună punctul de vedere, în această situaţie?
N.P.: Sunt şi acum foarte uşor de cumpărat. De cumpărat s-au cumpărat şi românii… Dar acum, cu furia care există la nivel naţional, cu privire la bunăstare, s-ar putea să dai bani şi să-i dai… degeaba! Că omul tot ce ştie, aia face! Aşa se întâmplă şi în comunităţile noastre… Le-a cam ajuns cuţitul la os! S-ar putea să dai banii şi să-i dai degeaba. E mai bine să te înţelegi pe linia propusă de noi şi să dialogăm. Eu nu înţeleg de ce, cei care candidează la Cosiliul Judeţean, la Primărie, sau pentru alte funcţii de conducere, nu au înţeles, până acum, faptul că e în avantajul lor, într-un dialog, să îşi aleagă un om din rândul comunităţii, cu care vrea să dialogheze şi să-l ţină acolo, ca reprezentant al partenerului de dialog. Ce-i atât de mare filosofie, că nu înţeleg? Strânge-i pe toţi, vezi pe cine vrei, ia-l şi pune-l pe listă. Şi el va fi puntea de legătură cu comunitatea din care face parte. Este cea mai bună variantă şi soluţie, şi te scuteşte şi de bani.
DZV: Alte exemple de colaborări, din judeţ. La Cernavodă?
N.P.: La Cernavodă, cu primarul există un dialog. Este o femeie chiar deschisă la cooperare, mie mi se pare o femeie extraordinară.
DZV: Ştiţi că au fost probleme cu reprezentantul Partidei Romilor?
N.P.: Au fost probleme cu Ţucu (fostul cosilier local, reprezentant al romilor, ales pe listele PSD, care i-a retras sprijinul politic, ceea ce a dus la pierderea funcţiei), dar Ţucu e de domeniul trecutului. Nu cred că un om politic, care gândeşte sănătos şi mai vrea un mandat, nu e conştient că trebuie să se lepede de toate discuţiile care au fost înainte. Ori îţi vezi de treaba ta, ori stai prea bine în sondaje şi nu-ţi pasă de nimeni. Eu n-aş miza pe chestiunea asta…
DZV: La Mangalia?
N.P.: Acolo e o problemă. Primarul e un tip care merge pe acelaşi dialog ca cel al Consiliului Judeţean… Are altă direcţie, e cam greu să se stea de vorbă cu el! Păcat… Probabil dacă se va da un semn de la Mazăre, lucrurile vor intra pe un făgaş normal.
DZV: Partidele mici, cum ar fi Partidul Poporului, par foarte interesate de problema romilor. Sunt sincere?
N.P.: E foarte posibil, dacă vom vedea că PSD tot nu se va hotărî, să ne unim, noi, cei din partidele mici, şi să intrăm în Consiliile Locale, câte 3-4, şi să le cam încurcăm lucrurile. Deci o variantă foarte clară e cea a PDL, sau a Partidului Poporului.
DZV: Partidul Conservator?
N.P.: E legat de USL. Dacă vorbim de USL, vorbim de PNL, PSD şi PC.
DZV: De UNPR aţi fost contactaţi?
N.P.: Noi stăm mai bine decât UNPR, ce să mai…
DZV: În cei 21 de ani, cu cine aţi colaborat cel mai bine?
N.P.: Cu PSD, în 2000, când Năstase era premier şi Iliescu preşedinte.
DZV: Şi acum, prima opţiune ar fi tot USL?
N.P.: Nu. Acum, prima opţiune este a oamenilor. Dacă ei vor vrea să meargă într-o direcţie, într-acolo o vor lua. Eu nu le pot spune, ca lider la nivel naţional, să meargă acolo sau acolo. Dar partidele politice trebuie să înţeleagă că nu este normal să refuzi atunci când ţi se oferă. Mai bine vino, stăm de vorbă şi e altceva…
DZV: După alegerile locale, vor urma cele legislative şi prezidenţiale. Aveţi o idee despre candidatul cu care veţi merge la prezidenţiale?
N.P.: La prezidenţiale, mai mult ca sigur, Sorin Oprescu poate să fie un preşedinte, dacă nu se rupe căruţa-n două până atunci. Este mai bun decât Crin Antonescu. Dintre Sorin Oprescu şi Crin Antonescu, îl susţin pe Sorin Oprescu. Vorbim de personalităţi, nu de partide, la prezidenţiale. Crin Antonescu este foarte tânăr.
DZV: Iar candidatul PDL iese din schemă, fără discuţii?
N.P.: Candidatul PDL s-ar putea să fie chiar… Sorin Oprescu!
DZV: Revenind la comunitatea romilor. Există nişte fonduri europene destinate romilor, absorbite într-un procent foarte mic.
N.P.: Da, pentru că în România există o problemă. Atunci când vrei să intri pe piaţa proiectelor, intervin nişte filtre din cauza cărora intri mai greu. Când realizezi că poţi îndepărta filtrele, atunci intri şi tu pe piaţă. Pe de altă parte, avem probleme cu rambursarea, pentru că Guvernul României are probleme cu fondurile. A treia problemă e că nu avem idei. Facem ceva, doar din dorinţa de a consuma. Nu avem idei concrete. Şi nu sunt obişnuit cu această formă de a gândi pe fugă, pe genunchi. Ori gândeşti sănătos şi în perspectivă, ori n-ai făcut nimic. Facem proiecte pe genunchi, cu rezultate zero. În ce priveşte proiectul de formare profesională, Partida Romilor a depus eforturi fantastice, pentru a demonstra că şi noi putem intra pe piaţa proiectelor şi programelor. Ne-am dus la autoritatea de management şi la rambursare se dă notă. Noi am primit A, adică maximul. Aş vrea să pot să pregătesc comunităţile de romi, pentru piaţa de proiecte şi programe, ca să intrăm pe piaţă. Cel mai important e să ne organizăm, mai întâi.
