Comisia Europeană (CE) a lansat, pe 26 septembrie, o consultare publică referitoare la stabilirea unor măsuri suplimentare în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze fluorurate.
Gazele fluorurate fac parte din categoria gazelor industriale şi contribuie în măsură semnificativă la încălzirea globală.
Decizia lansării unei consultări publice pe această temă vine în contextul în care o analiză a Comisiei a constatat că, deşi măsurile împotriva emisiilor de gaze fluorurate au un impact important, reducerea lor nu se va produce, iar emisiilor vor rămâne multă vreme la actualele niveluri dacă nu se iau măsuri suplimentare.
Măsurile suplimentare sunt necesare deoarece emisiile de gaze fluorurate cresc în condiţiile utilizării a din ce în ce mai multe aparate, cum ar fi cele de aer condiţionat sau aparatele frigorifice. Gazele fluorurate mai sunt folosite la sistemele de stingere a incendiilor, la produsele electronice, în producţia de medicamente şi cosmetice, în producţia…
Comisia Europeană (CE) a lansat, pe 26 septembrie, o consultare publică referitoare la stabilirea unor măsuri suplimentare în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze fluorurate.
Gazele fluorurate fac parte din categoria gazelor industriale şi contribuie în măsură semnificativă la încălzirea globală.
Decizia lansării unei consultări publice pe această temă vine în contextul în care o analiză a Comisiei a constatat că, deşi măsurile împotriva emisiilor de gaze fluorurate au un impact important, reducerea lor nu se va produce, iar emisiilor vor rămâne multă vreme la actualele niveluri dacă nu se iau măsuri suplimentare.
Măsurile suplimentare sunt necesare deoarece emisiile de gaze fluorurate cresc în condiţiile utilizării a din ce în ce mai multe aparate, cum ar fi cele de aer condiţionat sau aparatele frigorifice. Gazele fluorurate mai sunt folosite la sistemele de stingere a incendiilor, la produsele electronice, în producţia de medicamente şi cosmetice, în producţia de magneziu şi aluminiu, dar şi la producerea comutatoarelor de înaltă tensiune.
Analiza menţionată identifică şi o serie de posibilităţi de înlocuire a gazelor fluorurate cu alternative mai puţin sau chiar deloc poluante. În acest sens, documentul arată că aplicarea măsurilor propuse ar duce la o diminuare cu două treimi a emisiilor de gaze fluorurate până în anul 2030.
Protocolul de la Kyoto referitor la gazele cu efect de seră cuprinde trei categorii de gaze fluorurate – hidrofluorocarburi, perfluorocarburi şi hexafluorură de sulf. Calculat la o tonă, pe o perioadă de 100 de ani, contribuţia gazelor fluorurate individuale la încălzirea globală este de 140 – 23.900 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon (CO2), cel mai răspândit gaz cu efect de seră.
Există deja două acte legislative, adoptate în 2006, care au scopul de a reduce emisiile de gaze fluorurate – Directiva 2006/40/CE, care are ca obiect aparatele mobile de aer condiţionat, interzicând utilizarea, începând cu 2011, a gazelor fluorurate cu potenţial sporit de încălzire globală, şi Regulamentul (CE) nr. 842/2006, care se referă la anumite gaze fluorurate din alte aplicaţii.
„Regulamentul UE privind gazele fluorurate a reuşit să stopeze o tendinţă crescătoare a emisiilor şi a impulsionat inovarea în domeniul tehnologiilor. Cu toate acestea, realizarea până în 2050 a tranziţiei către o economie a UE competitivă şi cu emisii reduse de carbon necesită acţiuni ambiţioase de reducere drastică a emisiilor în toate sectoarele. Este clar că există posibilităţi considerabile de a reduce în mod rentabil emisiile de gaze F şi, după consultarea publică, intenţionez ca anul viitor să propun noi măsuri legislative”, a declarat Connie Hedegaard, Comisarul european pentru politici climatice.
Mai multe informaţii puteţi găsi aici.
Departamentul pentru Afaceri Europene
