În ultimii cinci ani, Dobrogea a devinit o adevărată Mecca a dezvoltatorilor de proiecte energetice din România, datorită Centralei Nucleare de la Cernavodă, reţelelor de transport al curentului electric (naţionale şi internaţionale) şi datorită parcurilor eoliene care au apărut la tot pasul. Paradoxal, acest lucru nu a adus bogăţie constănţenilor şi tulcenilor, banii fiind sifonaţi către alte locaţii, de către personaje controversate, care nu au nimic de-a face cu zona Dobrogei. Dintre aceste personaje, cel mai interesant este Daniel Gămălie. Acest afacerist bucureştean a reuşit, în doar câţiva ani, să apară în mai toate afacerile cu curent electric din zona Dobrogei. Abil ca un şarpe, Gămălie s-a insinuate în lista marilor beneficiari ai contractelor de întreţinere a reţelelor de electricitate. Primele mari proiecte eoliene au fost demarcate în Dobrogea sub atenta supraveghere a omniprezentului Gămălie, care continuă să joace un rol important în această piaţă aflată în plină dezvoltare. Ceea ce surprinde cel mai tare la acest personaj este că, deşi numele său apare într-o sumedenie de afaceri, despre el se ştie foarte puţin. Gămălie a făcut mari eforturi pentru a-şi ascunde urmele şi pentru a poza într-un constănţean get-beget, iar puţinii oameni care îndrăznesc să vorbească despre el sunt afacerişti locali, daţi la o parte de acest personaj controversat.
Un articol de Ştefan KOSTOFF
Contracte pe bandă rulantă cu transportatorii de energie electrică
Afacerile din Dobrogea ale lui Daniel Gămălie au avut un debut “energizant” în 2005, când firma sa, CMD Electric Montaj, s-a cuplat la lucrările pentru întreţinerea reţelelor de transport de curent electric. Transelectrica şi Enel au pompat bani serioşi în firma lui Gămălie, care a prins contract după contract. Iniţial, a fost vorba de mici lucrări de întreţinere şi reparaţii, apoi s-a trecut la treburi mai serioase, cum ar fi modernizarea staţiilor de transformare. Încet, dar sigur, CMD Electric Montaj a acaparat piaţa reparaţiilor şi întreţinerii liniilor de joasă şi medie tensiune. Ca dovadă, cifra de afaceri a firmei a crescut în progresie geometrică.
Afaceri păguboase
Ritmul nebunesc de creştere al firmei CMD Electric Montaj nu ar fi putut să fie susţinut fără investiţii pe măsură. Ca dovadă că afaceristul bucureştean nu avea mari talente (înafară de acela de a prinde contracte babane), el a picat testul investiţiilor. În timp ce lista afacerilor sporea, la fel se întâmpla şi cu cea a datoriilor. Astfel, la sfârşitul lui 2007, firma lui Gămălie ajunsese să raporteze datorii acumulate de peste 44 de ori mai mari decât suma capitalurilor. În paralel, prin târg au început să apară zvonuri cum că afaceristul bucureştean a fost nevoit să contracteze împrumuturi mai puţin ortodoxe sau legale, de la diferite persoane fizice specializate în plasarea de capital, dar şi de… recuperatori.
Firma moartă, care naşte pui vii
Cei care au răsuflat uşuraţi când CMD Electric Montaj a început să întâmpine probleme majore, s-au pripit. Asta pentru că, în timp ce Electric Montaj se sufoca din cauza managementului defectuos al lui Gămălie, acesta pregătise deja varianta de rezervă. Este vorba despre Green Electromontaj, o nouă iniţiativă a afaceristului bucureştean, liberă de datorii şi care copiază cu success atât denumirea, cât şi stilul de dezvoltare al predecesoarei sale. Ţinută în rezervă pentru mai mulţi ani, această firmă a supravieţuit din mici lucrări subcontractate de firma-mamă. Ajunsă “la maturitate”, Green Electromontaj o ia pe urmele Electric Montaj, Gămălie intenţionând ca, prin această firmă, să preia poziţia de lider şi să monopolizeze piaţa lucrărilor de electromontaj pentru întreaga Dobroge.
Baronul eolienelor “suflă” banii dobrogenilor
Dezvoltarea Green Electromontaj este paralelă cu cea a parcurilor de generatoare eoliene din Dobrogea. Realizarea acestora, care a fost blocată o lungă perioadă, a însemnat una din cele mai rapide ascensiuni a unui sector economic din România. Practice, generatoarele eoliene au împânzit judeţele Constanţa şi Tulcea, în ultimii ani. Ca un făcut, toate proiectele mari, care au făcut practic inaugurarea “sezonului de eoliene” în Dobrogea, au fost puse în aplicare sub privirile lui Gămălie, acesta fiind un apropiat al majorităţii investitorilor din acest sector. Astfel se explică faptul că Green Electromontaj a reuşit să “împuşte” majoritatea operaţiunilor de racordare la sistemul energetic naţional, de construire a punctelor de transformare şi a altor uilităţi de acest gen.
Evident, acest volum de lucru depăşeşte capacităţile unei firme minuscule, cu venituri de ordinul miilor de lei, cum a fost Green Electromontaj până deunăzi. Prin urmare, singurul mod în care firma lui Gămălie ar putea să acopere volumul mare de lucrări este subcontractarea lor, către alte firme din cercul său de apropiaţi bucureşteni. Astfel, această firmă, care ar fi trebuit să monteze panouri fotovoltaice pe acoperişurile din Pipera, a ajuns să controleze traseul banilor din eoliene, dinspre Constanţa şi Tulcea, către alte zone, care profită de pe urma dezvoltării Dobrogei. Mai mult, din poziţia de patron al Green Electromontaj, adică al firmei care face şi desface… literalmente… conectările (şi conexiunile) marilor dezvoltatori eolieni, Daniel Gămălie îşi permite mai nou să se implice şi în procesul de decizie asupra amplasamentelor noilor generatoare de curent, fapt ce aduce o frustrare suplimentară autorităţilor locale şi proprietarilor de terenuri din Dobrogea.
Investitor strategic, sau semănător de scandal?
Oficial, Daniel Gămălie este un investitor important, iar firmele sale sunt un câştig pentru locul în care îţi desfăşoară activitatea. Numeroasele anunţuri de angajări (derulate exclusiv prin firma sa din Bucureşti) stau dovadă. În realitate, atitudinea sa monopolistă şi faptul că i se permite să joace un rol important în deciderea amplasamentelor viitoarelor parcuri eoliene l-au adus adesea în conflict cu afaceriştii şi cu autorităţile locale. Încă de pe vremea când, prin intermediul CMD Electric Montaj, Gămălie acaparase piaţa lucrărilor de modernizare a reţelei de curent electric, investiorii locali au înţeles că trebuie să se coordoneze, pentru a face faţă concurenţei agresive. În acelaşi timp, proprietarii de terenuri şi autorităţile locale care s-au văzut lăsaţi cu ochii în soare, din cauza “indicaţiilor preţioase” date de Gămălie în privinţa amplasamentelor pentru eoliene, au cerut sancţionarea sa. Au fost depuse sesizări, s-au făcut controale, Poliţia Rutieră a organizat filtre pentru a verifica la sânge utilajele CMD. În localităţile în care Gămălie a bătut cu pumnul în masă, Primăriile au luat atitudine, trimiţând corpul de control în mod repetat, pentru a verifica autorizaţiile firmelor sale. Toate aceste demersuri au rămas, însă, fără efect, afaceristul bucureştean continuând să facă legea în Dobrogea, în dispreţul total al factorilor de decizie locali.
(Promitem să revenim asupra acestui subiect)
