În timp ce şeful Cultului Musulman exclude un hoge pentru că face parte dintr-o orchestră
Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au intrat în posesia unei fotografii în care imamul Geantemir Edvin din Mereni se distrează “la aparate”, dând dovadă de un comportament total nepotrivit pentru un slujitor al lui Dumnezeu. Pentru “meritele” sale deosebite, şeful Cultului Musulman din România l-a trimis pe imamul din Mereni să însoţească din partea Muftiatului grupul de musulmani ce se află în pelerinajul anual la Mecca. Dacă vă întrebaţi cum este posibil ca un om cu un comportament imoral să fie ghid şi călăuză spirituală într-un astfel de drum sfânt, vă explicăm noi: Geantemir Edvin este vărul Muftiului Iusuf Muurat! În timp ce pe vărul Edvin îl lasă să joace jocuri de noroc, Muurat se supără peste măsură pe un alt imam, Raşid Ramsai, din Negru Vodă, pe care îl dă afară din serviciu doar pentru că face parte dintr-o orchestră care cântă la nunţile şi botezurile musulmanilor, contribuind în acest fel la perpetuarea tradiţiilor.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Contactat telefonic, Muftiul Iusuf Muurat a rămas fără replică auzind că ruda sa a fost surprinsă într-o ipostază atât de jenantă. Pentru a-l scuza pe vărul său, nu a găsit nimic mai inteligent de spus decât faptul că fotografiile pot să fie trucate!
Şeful Cultului Musulman a adăugat că va face totuşi o anchetă după sărbători şi dacă imamul va fi găsit vinovat îl va pedpsi.
În loc să îi unească, Muftiul i-a dezbinat pe musulmani
Din momentul în care s-a căţărat pe scaunul de Muftiu, Iusuf Muurat nu s-a preocupat decât de consolidarea propriei poziţii. Pentru acest lucru, Muurat şi-a atras de partea lui mai mulţi imami cărora le-a acordat diverse stimulente şi a avut grijă să îi ţină la distanţă pe toţi cei care i-ar fi ameninţat poziţia. Prin acţiunile sale, Muurat a provocat numeroase scandaluri care au dezbinat comunitatea. Pe măsură ce se apropie alegerile (acestea vor avea loc peste un an), Muftiul începe să vadă în jurul lui tot mai mulţi duşmani şi tot mai multe comploturi, astfel că nu ezită să îi excludă pe toţi cei care i se par periculoşi. Din punctul de vedere al muftiului, Ramsai poate fi periculos, căci acesta este unul dintre imamii care, anul trecut, s-au opus modificării ilegale a Statutului Cultului Musulman din România.
Exclus pentru că… face parte dintr-o orchestră
Raşid Ramsai slujeşte la geamia din Negru Vodă încă din anul 2003. În paralel, el face parte dintr-o orchestră care cântă la nunţile şi botezurile familiilor de musulmani, fără a considera că acest lucru încalcă principiile morale ale Islamului, căci aceste evenimente fac parte din tradiţia comunităţilor musulmane din România. În 2005, Muftiul l-a chemat pe Raşid la ordine şi l-a pus să dea o declaraţie că nu va mai cânta. I-a spus că dacă refuză îl dă afară din preoţie. Tânărul a cedat şantajului şi a semnat. După ce s-a căsătorit şi nevoile financiare ale familiei au crescut, Raşid a fost obligat să îşi reia vechea îndeletnicire. Au urmat presiuni repetate din partea Muftiului care l-a îndemnat de mai multe ori să îşi dea demisia.
Pe 15 octombrie 2009, Iusuf Muurat a convocat Comisia de disciplină pentru a discuta situaţia imamului de la Negru Vodă. Membrii comisiei au considerat că imamul Raşid nu a comis nicio faptă de indisciplină şi de aceea decizia nu este de competenţa lor.
Muurat nu s-a lăsat şi a mers mai departe. Pe 12 noiembrie a convocat Şura-I islam (forul decizional al Cultului Musulman), bazându-se pe majoritatea de susţinători pe care o deţine în sinod.
La şedinţă, Muftiul a scos din sertar declaraţia lui Raşid şi, în baza ei, a obţinut excluderea acestuia din rândul clericilor.
Unde sunt cei 600 de dolari?
Pentru că se consideră nedreptăţit, Raşid Ramsai a depus la Muftiat o contestaţie a acestei decizii şi o reclamaţie privind drepturile băneşti ce i se cuvin.
În baza unui protocol dintre Republica Turcia şi Muftiatul Cultului Musulman din România, fiecare imam primeşte un ajutor de 100 dolari lunar, care se adaugă salariului plătit de Ministerul Culturii şi Cultelor din România. În fiecare lună, Consulatul Turciei dă aceşti bani muftiului, care îi plăteşte pe imami. Raşid îl acuză în reclamaţie pe Muftiul Iusuf Muurat că foloseşte aceşti bani după bunul plac şi demonstrează că el nu a primit cei 600 de dolari care i s-ar fi cuvenit în ultimele şase luni, când funcţiona ca imam la Mereni. Totodată, imamul exclus e decis să îl acţioneze în instanţă pe Muftiul Muurat, pentru desfacerea ilegală a contractului de muncă.
Răzbunarea lui Muurat
După toate probabilităţile, Muftiul Iusuf Muurat l-a exclus pe Raşid Ramsai din răzbunare. Spunem asta pentru că numele lui Ramsai se află pe o plângere trimisă anul trecut Departamentului de Stat pentru Culte de mai mulţi imami care reclamau modificarea ilegală a Statutului Cultului Musulman din România.
Semnatarii documentului acuzau în primăvara anului trecut faptul că Statutul nu a fost prezentat în Adunarea Generală a Imamilor, “aşa cum s-a hotărât la prima dezbatere a proiectului, la care a participat şi domnul consilier Bogdan Moroiu, de la Secretariatul de Stat pentru Culte”.
Dezbaterea la care se face referire a avut loc pe 12 ianuarie 2008, dar o adresă oficială trimisă de Ministerul Culturii şi Cultelor a scos la iveală faptul că muftiul trimisese încă de pe 7 ianuarie documentul la Bucureşti. Acest lucru i-a făcut pe câţiva membri ai sinodului să realizeze că dezbaterea a fost o păcăleală. După ce au aflat că în documentul trimis la minister pentru avizare se regăsesc modificări pe care ei nu le votaseră, imamii au trimis adresa în care cereau ca Statutul să fie revizuit. În ciuda acestei solicitări şi a ilegalităţii flagrante, Guvernul României a aprobat Statutul lui Muurat.
“Legile” se schimbă după cum vor “muşchii” lui
Muftiul nu este la prima manevră de acest fel. Înainte de alegerile pentru şefia Cultului Musulman, care au avut loc în septembrie 2005, Muurat a emis un act adiţional prin care practic îşi înlesnea ocuparea funcţiei. Articolul 68 menţiona: “Candidaţii la postul de Muftiu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie cetăţean român;
b) să aibă vârsta de 40 de ani împliniţi;
c) să fie absolvent al Seminarului Musulman din Medgidia.
Pentru că nu avea 40 de ani, muftiul a eliminat limita de vârstă şi pentru că nu îşi făcuse studiile în Turcia, subpunctul c) s-a modificat în: “Să fie absolvent al Seminarului Musulman din Medgidia sau al unei instituţii teologice islamice din străinătate cu diploma acreditată şi echivalată de Statul român”. Acest act adiţional nu este însă semnat de Bagâş Şanghirai, şeful Cultului Musulman de atunci, ci doar de Muurat Iusuf (în acea vreme Prim Consilier de Cult), şi de către un consilier juridic, Zevri Saber, care însă nu era consilierul Muftiatului şi deci nu avea dreptul să semneze un astfel de document.
