Vecinii din sud, mai slabi pregătiţi în cunoaşterea legislaţiei europene
În week-end familiştii dau o fugă până în Bulgaria să mai cumpere 2-3 borcane de zacuscă şi nişte zarzavat. Vecinii de sub Dunăre au preparate mai delicioase decât ale noastre. Cam acesta ar fi mitul despre calitatea produselor de pe piaţa agroalimentară bulgărească. Puţini ştiu însă că ai noştri vecini devin foarte entuziaşti şi dornici de colaborare când vine vorba de vândut sau furat mici secrete într-ale bucătăriei, ori de ce nu, de „schimb de marfă” cu omologii lor români. Şi dacă mai găseşti, ca reprezentant al administraţiei publice locale, o localitate din apropiere care să semene cu cea pe care o conduci, şi poţi beneficia şi de nişte bani europeni pentru „înfrăţire”, reţeta-i gata!
Cam aceasta ar fi pe scurt ideea pe care au pus-o în practică reprezentanţii Primăriei Valu lui Traian, în vederea dezvoltării economice şi sociale a zonelor tranfrontaliere, încercând să valorifice potenţialul comunităţii în care trăiesc în ce priveşte agricultura, produsele agricole, agro-alimentare şi comerţul, prin stimularea dezvoltării mediului de afaceri şi interacţiunii reale între afaceri la nivel transfrontalier. Au ales ca partener localitatea Kaynardja, din judeţul Silistra, Bulgaria.
Un articol de Andreea PAVEL
Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au stat de vorbă cu Iulia Frăţilă, viceprimarul comunei, şi Claudia Ivan, consilier pe problemele de Integrare Europeană, în cadrul Primăriei Valu lui Traian, cele care manageriază proiectul „Centru transfrontalier de afaceri şi piaţă agro-alimentară”. Iată, în rândurile ce urmează, răspunsurile acestora la câteva întrebări:
Care a fost reacţia oficialilor bulgari la vederea rezultatelor muncii echipei din România?
Claudia Ivan: Au fost foarte cooperanţi şi încântaţi, iar datorită faptului că avem aceeaşi activitate, agricultura, chiar au legat prietenii, având în vedere şi faptul că majoritatea populaţiei din Kaynardja este formată din tătari, iar în comuna Valu lui Traian există un număr foarte mare al acestei minorităţi. Cât despre produsele lor agroalimentare, sunt de calitate, dar nu au piaţă de desfacere, mai ales în mediul rural.
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă partenerii bulgari?
C.I.: În primul rând lipsa unei pieţe de desfacere, apoi lipsa resurselor financiare şi necunoaşterea oportunităţilor oferite României şi Bulgariei o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, ne confruntăm cu diminuarea vânzărilor produselor autohtone din cauza prezenţei pe piaţă a produselor de import ambalate atrăgător, ce provin din ţări precum Turcia, Grecia sau Italia. Un alt aspect negativ ar fi numărul mare de agricultori neînregistraţi ca entităţi juridice şi slaba reprezentare a asociaţiilor de agricultori.
Sunt bulgarii mai puţin pregătiţi în ce priveşte cunoaşterea legislaţiei europene?
Iulia Frăţilă: Mult mai puţin pregătiţi.
C.I.: Da, mai ales că nu ştiu limba engleză. Singura modalitate de a comunica eficient şi sigur a fost un traducător româno-bulgar.
Ne-am fi permis vreodată să realizăm un astfel de proiect, fără bani europeni?
I.F.: Nu ne-am fi permis cu siguranţă, niciodată. Aceşti bani ne-au ajutat foarte mult să ne dezvoltăm pe segmentul acesta. La fel facem cu orice proiect apare, în orice domeniu. Am depus foarte multe proiecte, n-am pierdut nici unul. În fapt dacă se deschide o linie nouă de finanţare, acolo suntem şi noi. Spre exemplu, am remarcat faptul că nu există nici o linie deschisă pe Sănătate, iar atunci când vorbim de o comună precum Valu, cu o populaţie de 15.000 locuitori, care nu beneficiază de un spital propriu, nu e tocmai bine… .
Încotro proiectul european?
Pentru o mai bună informare, vă redăm pe scurt cele cinci direcţii ale proiectului realizat în parteneriat cu localitatea Kaynardja, prezentate de coordonatorii proiectului de-a lungul timpului, în cadrul conferinţelor de presă:
– Pregătirea proiectelor de infrastructură de afaceri comuna româno-bulgară (contractarea, elaborarea şi monitorizarea execuţiei studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a documentaţiilor aferente pentru obiectivul de infrastructură – Centru transfrontalier de afaceri şi Piaţă agor-alimentară pentru producători şi comercianţi din domeniul agroalimentar la Valu lui Traian)
– Crearea cadrului organizat de acţiune la nivelul zonelor transforntaliere Valu lui Traian şi Kaynardja (prin elaborarea strategiei comune pentru promovarea antreprenoriatului, producţiei şi comerţului de produse agro-alimentare şi accesarea de finanţări prin proiecte la nivelul mediului de afaceri şi APL în zonele tranfrontaliere Valu lui Traian şi Kaynardja)
– Pregătirea antreprenoriatului existent şi potenţial în vederea accelerării dezvoltării economice şi sociale (prin organizarea a trei întâlniri informative destinate producătorilor şi comercianţilor de produse agro-alimentare, cu tematicile: Posibilităţi de iniţiere şi dezvoltare a afacerilor mici şi mijlocii – surse de finanţare”, „Comercializarea produselor agro-alimentare-reglementări-ambalare, prezentare, filiere de comercializare”, „Interdependenţe produs agricol, prelucrare-ambalare, comercializare”, organizarea schimbului de experienţă între producători şi comercianţi de produse agro-alimentare la Kaynardja şi masa rotundă cu tema „Centru de afaceri – piaţa agroalimentară, facilităţi, servicii”)
– Pregătirea reprezentanţilor APL partenere pentru acţiuni şi proiecte care să susţină dezvoltarea afacerilor la nivelul zonelor transfrontaliere (prin organizarea a două seminarii cu tematicile: „Relaţia APL – mediu de afaceri, „Dezvoltare de proiecte comune transfrontaliere la nivelul APL”)
– Acţiuni de marketing direct al afacerilor din domeniul agroalimentar şi a proiectului (organizare „Ziua Recoltei româno-bulgare” la Valu lui Traian, realizarea paginei web a proiectului, organizarea a două conferinţe de presă, realizarea unei emisiuni radio, elaborarea şi tipărirea materialelor de promovare: pliante, afişe, bannere etc.).
„De la ţară” vine ieşirea din criză
Un studiu realizat de Constantin Ciutacu, doctor în cadrul Institutului de Economie Naţională (Academia Română) aminteşte de data de 20 mai 2008, atunci când sindicatele şi patronatele din Agricultură şi industria alimentară au organizat în comun Conferinţa Naţională „Alternativa Producătorilor”. Din această alianţă fac parte, printre alţii, şi Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Federaţia Agrostar, Federaţia Romalimenta şi Federaţia SindAlimenta. Cu această ocazie, liderul Agrostar declara că agricultura românească se află într-o criză fără precedent, dat fiind faptul că 60% din suprafaţa agricolă este nelucrată, iar 80% din produsele agro-alimentare provin din import.
Raportând la deficitul bugetar, importurile de produse agroalimentare au atins, în primele zece luni ale anului 2007-2008, 2,5 miliarde euro, în creştere cu 30%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare pondere în importuri a avut-o carnea de porc – 262,9 milioane de euro, cea de pasăre – 124,2 milioane de euro şi preparatele alimentare – 119,9 milioane de euro. Datele au fost furnizate către Business Standard, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Acestea find zise, nu ne rămâne să sperăm decât la faptul că astfel de proiecte derulate între comunele a două ţări despărţite în mare parte doar de Dunăre să reuşească a „pansa” până la vindecare rana din sistemul agricol românesc. Altfel spus, în timp ce domnii îmbrăcaţi frumos de la capitală au de rezolvat probleme legate de orgolii politice, ori personale şi habar n-au cât costă o pâine sau de unde provin roşiile din salată, cei mai mici, precum angajaţii unei primării de comună, îmbrăcaţi totuşi la fel de frumos, se spetesc muncind la proiecte europene pentru dezvoltarea comunităţii.
