Exclusiv

Ştiriştii suferă de boala Lunii Albastre

Culmea presei – jurnalişti români scriu despre un savant care nu a existat

Evenimentul astral ce a ţinut capul de afiş săptămâna trecută a fost prezenţa Luni Albastre. Mai toate canalele media s-au dat peste cap să prezinte fenomenul în cauză, despre care s-a spus că este foarte spectaculos şi „extrem de rar”. În mod cu totul neaşteptat, ştiriştii nu a pus niciun cataclism pe seama lunii albastre. În schimb, încercând să se dea peste cap pentru a produce un articol de senzaţie, pseudo-jurnaliştii români au reuşit un record de neegalat: Au descoperit, în persoana inventatorului sintagmei „lună albastră”, un savant de renume mondial, dar care… nu a existat!
În realitate, fenomenul mult-aşteptat nu a fost decât o banală lună plină, la fel de plină şi de albă ca cu 29 de zile în urmă, la începutul lunii august. Mai mult, deşi au anunţat Luna albastră ca fiind o întâmplare excepţională, jurnaliştii s-au dat de gol, menţionând şi că ea  poate fi observată o dată la fiecare doi-trei ani. Ceva mai deştepţi şi mai realişti decât ştiriştii specializaţi în propagarea senzaţionalului inexistent, internauţii au sancţionat cu umor invenţiile prezentate în presă pe această temă.

Un articol de Răzvan PETRE

Luna roşu-galben-şi-albastru

Febra lunii albastre a debutat la ProTV pe un ton de lichidare de stoc. Ştirea ne atenţiona asupra acestui fenomen excepţional, care nu trebuia ratat pentru că „Probabilitatea ca o lună albastră să fie vizibilă pe cer în toată splendoarea ei este una foarte mică!” Nu ni se spunea dacă e mai probabil să fie vizibilă sub pat, sau în frigider.
Ştirea omitea să menţioneze faptul că „luna albastră” e doar o zicere din folclorul urban, neavând nicidecum culoarea respectivă. Mai mult, pentru a adânci confuzia, erau prezentate fotografii cu o lună imensă, de culoarea bleu-Photoshop.
Aceeaşi fotografie creată pe calculator ne-a urmărit obsesiv din paginile mai multor ziare, pe site-urile internet ale Realităţii TV sau Antenei 1, aceasta din urmă excelând şi printr-un reportaj SF (mai degrabă fantastic, decât ştiinţific), punctat de aiureli antologice, de un comic involuntar debordant. Ştiriştii Antenelor ne-au anunţat din start că pe 31 august urmam a fi fascinaţi de lună, care „va atinge maxima!” (teremen de manele?!?) În continuare, urma o ştire-şoc: Nu vor mai exista luni pline. S-au terminat, sau, cum s-au exprimat autorii nefericitului articol: „ultima lună plină a fost înregistratată pe data de 1 august” Din seria de cascadorii ale râsului mai cităm doar o devălmăşeală, care merge fără comentarii: „Sintagma Luna albastră este utilizată pentru descrierea fenomenului caracterizat de faptul că Luna plină apare de două ori (…). Denumirea provine de la rezultatul unei erori (…)” Care este!

Ce este şi ce nu este luna albastră

Denumirea în cauză se referă la apariţia a două luni pline în aceeaşi lună calendaristică. Iniţial, „luna albastră” era definită ca fiind a treia lună plină dintr-un anotimp astronomic în care apar patru luni pline (anotimpurile astronomice sunt delimitate de echinocţii şi solstiţii – de exemplu iarna astronomică începe la 22 decembrie şi se termină la 21 martie). De vreme ce un ciclu lunar are 29,5 zile, iar majoritatea lunilor calendaristice au perioade de 30, respectiv 31 de zile, este invitabil ca apariţia astrului nocturn de două ori în aceeaşi lună, în faza de iluminare maximă, să se repete la un anumit interval de timp. Deşi canalele de ştiri au dat ca certă apariţia fenomenului o dată la doi ani şi jumătate, el poate fi înregistrat uneori la un an distanţă, alteori la trei ani. Puteţi deja să vă pregătiţi pentru următorul bombardament al canalelor media, pe tema Lunii albastre. Dacă ne luăm după definiţia de „a treia lună plină dintr-un sezon cu patru luni pline”, el va surveni în preajma datei de 21 august 2013, peste ceva mai puţin de un an.
Origine termenului „luna albastră” este disputată. Una din variantele cele mai bine documentate  face referire la perioada în care se folosea calendarul iulian. Întrucât acesta nu avea ani bisecţi, se acumulase în timp o distanţă de aproape două săptămâni între calendar şi data reală. Unul dintre efecte era acela al „grăbirii” Paştelui, care ajungea să pice undeva la începutul primăverii. Pentru a corecta această eroare şi a pune sărbătorile pascale în perioada cuvenită, clerul decidea uneori să declare luna plină ce precedea Paştele ca fiind o „lună falsă/înşelătoare” şi să amâne totul pentru următorul ciclu lunar. În engleză, termenul era – aţi ghicit – „blue moon”.

Savant de renume mondial, inventat de presa română

După ce fenomenul s-a consumat, iar milioane de români au văzut o lună albă şi au înţeles că au fost păcăliţi, ştiriştii au schimbat placa. Ei au introdus în articole adevărata explicaţie a „lunii albastre” – termen simbolic, din folclorul urban. Pe lângă asta, ne-a fost prezentat şi părintele teoriei lunii albastre – un ilustru astronom, pe numele lui, James Hu Pruitt. Acesta, ni se spunea, ar fi inventat sintagma, într-un articol din 1946. Combinaţia ciudată de nume (Hu – chinezesc şi Pruitt – englezesc) ne-a pus pe gânduri, mai ales că, la 1946, cineva cu numele Hu nu prea putea răzbi în lumea ştiinţifică, nici măcar în China răvăşită de războaie. Aşa că am efectuat o căutare pe Internet.
Nu mică ne-a fost surprinderea să constatăm că Hu Pruitt… nu există! Bucuroşi, probabil, că aveau o explicaţie pentru abureala cu „luna albastră”, ştiriştii români au scăpat un amănunt – numele astronomului căruia îi datorăm ditamai serialul de articole. Acesta este James Hugh Pruett – mărunt astronom amator, căruia 90% din presa românească îi este datoare cu o turmă de miei (pentru că l-au botezat, şi nu oricum – ci cu nume chinezesc).
Pentru ca bancul stil Radio Erevan să fie complet, mai trebuie să menţionăm şi faptul că James Pruett (contrar bazaconiilor vehiculate de presa noastră) nu este inventatorul termenului „lună albastră”. În articolul publicat în 1946, el a preluat sintagma (cu menţionarea sursei) dintr-o prelegere publicată cu trei ani în urmă, de un alt astronom. Care, la rândul său, preluase termenul, cu citat, din Almanahul Fermierului din Maine (Maine este unul din statele americane). Acest almanah conţinea menţiuni despre „luna albastră”, încă din ediţiile sale din secolul al XIX-lea.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top