Politic

Senatorul Ștefan Mihu a făcut o interpelare adresată Ministrului Afacerilor Externe

Senatorul Ștefan Mihu a făcut o interpelare adresată Ministrului Afacerilor Externe în care îi solicită acestuia strategia de politică externă a României și viziunea MAE în legătură cu poziționarea țării noastre în plan european și internațional în noul context post-pandemie.
Zilele trecute, românii au marcat împreună – atât cât s-a putut în contextul pandemiei de coronavirus – trei momente aniversare cu totul excepționale, având semnificații și încărcături emoționale cu totul deosebite pentru țara noastră: Ziua Europei, prin Declarația Schuman, din 9 mai 1950, care a pus bazele viitoarelor Comunități Europene și, ulterior, a Uniunii Europene, victoria Coaliției Națiunilor Unite împotriva Germaniei hitleriste, în cel de-al Doilea Război Mondial, la 9 mai 1945 și, nu în ultimul rând, proclamarea Independenței de stat a României, prin declarațiile succesive ale Adunării Deputaților, din 9 mai 1877, respectiv Senatului României, din 10 mai 1877.
Am ținut în mod special să evoc acest triplu moment aniversar, care, printr-o fericită coincidență este sărbătorit aproximativ la aceeași dată calendaristică, pentru un motiv extrem de simplu și de evident, în același timp și sunt convins că orice bun român va fi de acord cu aceasta: idealul istoric al poporului român de independență, suveranitatea și, aș zice eu, de demnitate națională trebuie să se împletească mereu, în mod armonios, cu statutul și profilul european, euro-atlantic și internațional al țării noastre, realizate în prezent prin apartenența României la UE și NATO, precum și prin calitatea ei de membru activ al multor organizații internaționale de prestigiu, în primul rând al ONU.
Din păcate, spuneam, celebrarea celor trei momente speciale pentru istoria și devenirea națiunii române s-a realizat, în acest an, în condiții cu totul aparte, în contextul pandemiei de coronavirus și al lockdown-ului global subsecvent.
Peste tot în lume, însă, națiunile și guvernele sunt preocupate de articularea unor strategii cât mai eficiente de ieșire din criză și, mai ales, de adaptare și re-poziționare în noile circumstanțe rezultate, conform unei aserțiuni care capătă tot mai multă substanță și veridicitate: nimic nu va mai fi ca înainte!
Asemenea frământări și căutări se derulează, în mod evident, și la nivel UE, chiar dacă desfășurarea evenimentelor a surprins Uniunea, din păcate, cel puțin în faza de debut a crizei, mai puțin pregătită, inclusiv pe dimensiunea de răspuns concertat la criză și, mai ales, de unitate și solidaritate!
Dincolo de asemenea sincope, să le zicem de etapă, se pune mai mult ca oricând problema regândirii unor politici, mecanisme și acțiuni ale UE, în ideea de o face mai eficientă și mai pregătită în fața unor crize, precum cea de coronavirus, evenimente nedorite, care au însă toate șansele să nu rămână singulare.
Mai mult ca oricând, țara noastră are nevoie să-și regândească și să-și redefinească poziția, în mod pragmatic și eficient, în noul context european și internațional, valorificând în mod inteligent atuurile de care dispune și afirmându-se în mod viguros ca un partener respectat atât în concertul națiunilor europene, cât și la nivel global!
Intrată deja în cel de-al 14-lea an de apartenență la UE, țara noastră trebuie să depășească unele clișee de pre-aderare, pe care le mai au, din păcate, nu de puține ori, unii dintre oficialii noștri atunci când ajung la Bruxelles sau atunci când vine vorba să negocieze poziția și interesele țării noastre în fața unor instituții UE sau state membre.
Este necesar ca țara noastră să-și stabilească tot mai mult poziția, acțiunile și demersurile cu alți parteneri regionali, în raport cu care interesele noastre sunt convergente. Și mă refer aici, printre altele, nu doar la negocierea viitorului cadru financiar-bugetar multilateral al UE pentru perioada 2021-2027, ci și la depășirea unor „imobilisme” de gândire și „inadvertențe” greu de înțeles și, mai ales de acceptat, legate de menținerea artificială a țării noastre în afara zonei Schengen, în pofida îndeplinirii tuturor condițiilor de aderare, precum și la faimosul, dar total anacronicul Mecanism de Cooperare și Verificare, o construcție juridică mai mult decât șubredă și desuetă, a transmis Ștefan Mihu.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top