In perioada 10-11 decembrie, s-au desfasurat, la Bruxelles, lucrarile Consiliului European de iarna, cu care se incheie presedintia suedeza a Consiliului Uniunii Europene.
Principalele teme ale reuniunii au fost legate de pregatirea pozitiei comune a Uniunii Europene pentru participarea la Conferinta Internationala ONU privind schimbarile climatice de la Copenhaga din 17-18 decembrie 2009, situatia economica, financiara si de ocupare a fortei de munca din UE, precum si unele aspecte institutionale privitoare la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. De asemenea, a fost initiata dezbaterea la nivel inalt privind Strategia post-Lisabona sau Strategia UE 2020 si s-au adoptat masuri pentru dezvoltarea Spatiului de libertate, securitate si justitie in cadrul Uniunii.
Sefii de stat si de guvern din UE au salutat intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009. Potrivit Tratatului de la Lisabona, Consiliul European a devenit o institutie de sine…
In perioada 10-11 decembrie, s-au desfasurat, la Bruxelles, lucrarile Consiliului European de iarna, cu care se incheie presedintia suedeza a Consiliului Uniunii Europene.
Principalele teme ale reuniunii au fost legate de pregatirea pozitiei comune a Uniunii Europene pentru participarea la Conferinta Internationala ONU privind schimbarile climatice de la Copenhaga din 17-18 decembrie 2009, situatia economica, financiara si de ocupare a fortei de munca din UE, precum si unele aspecte institutionale privitoare la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. De asemenea, a fost initiata dezbaterea la nivel inalt privind Strategia post-Lisabona sau Strategia UE 2020 si s-au adoptat masuri pentru dezvoltarea Spatiului de libertate, securitate si justitie in cadrul Uniunii.
Sefii de stat si de guvern din UE au salutat intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009. Potrivit Tratatului de la Lisabona, Consiliul European a devenit o institutie de sine statatoare. Aceasta a fost prima reuniune a liderilor europeni la care au participat Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, si Inaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe si de Politica de Securitate, Catherine Ashton, functii instituite prin Tratatul de la Lisabona.
Discutiile asupra schimbarilor climatice s-au axat pe pregatirea negocierilor de la Copenhaga, fiind reiterata necesitatea ca toate partile implicate sa se dedice pe deplin eforturilor de a obtine, cu acest prilej, un acord global ambitios, care sa cuprinda toate elementele constitutive ale Planului de actiune de la Bali si sa se bazeze pe elementele esentiale ale Protocolului de la Kyoto.
Discutiile in formatul Consiliului European au pus in evidenta faptul ca o pozitie solida de negociere a UE, care sa reflecte calitatea de lider pe care Uniunea si-a asumat-o in ceea ce priveste combaterea schimbarilor climatice, se bazeaza pe:
- Oferta conditionata de trecere la reducerea cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de sera;
- Constituirea unui pachet financiar pentru sprijinirea actiunilor de atenuare si adaptare in tarile in curs de dezvoltare, care sa fie accesibil in perioada 2010-2012.
Consiliul European a reconfirmat angajamentul UE de a trece la o reducere cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020, comparativ cu nivelurile din 1990, conditionat de angajamentul celorlalte tari dezvoltate de a proceda la reduceri comparabile si de contributia corespunzatoare a tarilor in curs de dezvoltare, potrivit responsabilitatilor care le revin si capacitatilor de care dispun.
S-a agreat, de asemenea, ca prefinantarea (2010-2012) este o conditie necesara pentru asigurarea unui rezultat de succes la Copenhaga si de aceea tarile dezvoltate au fost invitate sa prezinte contributii voluntare, in baza conditiilor adoptate la Consiliul din 29-30 octombrie, existand increderea larga ca se va ajunge astfel la o suma de 7 miliarde euro anual. In ceea ce o priveste, UE va contribui la acest efort cu suma de 2,4 miliarde euro anual.
Delegatia Romaniei a sustinut reiterarea principiilor de mandat agreate cu prilejul Consiliului European din 29-30 octombrie 2009.
Cel de-al doilea subiect de importanta majora a privit criza economica globala. In acest sens, dezbaterile s-au axat pe stadiul actiunilor comune de supraveghere si reglementare financiara, precum si pe liniile de actiune viitoare, intre care punerea in aplicare a strategiilor de dezangajare a masurilor de stimulare fiscala si de reintrare in conditiile de piata.
A fost salutata finalizarea pachetului legislativ referitor la supravegherea financiara in UE si s-a agreat continuarea procesului de reglementare in domeniul pietelor financiare, respectiv cu privire la instrumentele financiare derivate si la politicile de remunerare corespunzatoare. De asemenea, va fi continuata activitatea la nivelul UE pentru adoptarea de noi masuri in vederea atenuarii comportamentului prociclic in sectorul bancar, iar FMI a fost invitat sa analizeze optiuni privind reinnoirea legaturii dintre institutiile financiare si societate/consumatori, intre care instituirea unei taxe globale pe tranzactiile financiare.
In ceea ce priveste situatia economica la nivelul Uniunii Europene, s-a luat nota de estimarile ca anul 2010 va fi marcat de o redresare usoara, care se va consolida in anul 2011. In aceste conditii, s-a convenit ca politicile de sprijinire a economiei vor continua, iar retragerea lor se va produce numai dupa asigurarea redresarii ireversibile. Accentul in cadrul acestui Consiliu a fost pus pe sprijinul acordat sectoarelor financiare.
Ca repere pentru actiunea viitoare, s-a retinut ca procesul de consolidare fiscala ar trebui sa inceapa cel mai tarziu in 2011 si ca dezangajarea sprijinului public in sectoarele financiare ar trebuie sa aiba in vedere in primul rand garantiile guvernamentale.
Ca si la Consiliul European precedent, delegatia Romsniei a sustinut principiul coordonarii strategiilor de dezangajare a sprijinului public si principiul luarii in considerare a circumstantelor economice specifice din fiecare stat membru.
Consiliul European a stabilit, de asemenea, principalele repere ale viitoarei Strategii post-Lisabona, cunoscuta sub denumirea de Strategie UE 2020, referitoare la directiile de dezvoltare a Uniunii in perioada 2011-2020.
UE are nevoie de o asemenea strategie pentru a-i asigura competitivitatea la nivel global in conditiile provocarilor actuale (schimbari climatice, diminuarea surselor de energie conventionala, imbatranirea populatiei, etc.). A fost convenit faptul ca Strategia va asigura coeziunea economica, sociala si teritoriala in cadrul UE. Strategia este in curs de perfectare si urmeaza sa fie supusa unei dezbateri ample in cadrul Consiliului European, inclusiv in cadrul celui de primavara din 2010.
Consiliul European din 10-11 decembrie a adoptat si Programul multianual privind spatiul de libertate, securitate si justitie – Programul Stockholm.
In cadrul programului sunt definite sase prioritati politice pentru Uniunea Europeana in ceea ce priveste spatiul de libertate, securitate si justitie: promovarea cetateniei europene si a drepturilor fundamentale, crearea unui spatiu european al justitiei, elaborarea unei strategii europene de securitate interna, eficientizarea accesului in Uniunea Europeana, dezvoltarea unor politici europene cuprinzatoare in domeniul migratiei si azilului, consolidarea integrarii dimensiunii externe a politicilor din domeniul justitiei si afacerilor interne in politicile generale ale Uniunii Europene.
Textul Programului Stockholm reflecta interesele Romaniei in ce priveste continuarea extinderii spatiului Schengen, aplicarea si respectarea deplina a principiului liberei circulatii a persoanelor, dezvoltarea unor politici europene echilibrate in domeniul migratiei si azilului, facilitarea accesului cetatenilor la justitie, aspecte care, in viziunea Romsniei reprezinta elemente indispensabile pentru crearea spatiului european de libertate, securitate si justitie.
Comisia a fost invitata sa prezinte un Plan de actiune, pentru punerea in aplicare a Programului Stockhom, care sa fie adoptat psna in iunie 2010.
In ceea ce priveste aplicarea prevederilor Tratatului de la Lisabona, au fost abordate aspecte referitoare la infiintarea Serviciului European de Actiune Externa si la administrarea dreptului de initiativa cetateneasca la nivel european.
Delegatia Romaniei a aratat ca este esential ca in cadrul viitorului Serviciu de Actiune externa al Uniunii sa fie reprezentate in mod echitabil toate statele membre, inclusiv Romania.
In legatura cu initiativa cetatenilor europeni, a fost salutata lansarea consultarii publice cu privire la modul de administrare a acestui drept, Comisia Europeana fiind invitata sa prezinte o propunere legislativa care sa fie adoptata in prima jumatate a anului 2010. Initiativa cetatenilor este o prevedere nou introdusa de Tratatul de la Lisabona, conform careia, la initiativa a cel putin un milion de cetateni ai Uniunii, provenind dintr-un numar semnificativ de state membre, Comisia Europeana poate fi invitata sa prezinte o propunere de act legislativ intr-un anumit domeniu.
