De ani buni, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) se încăpăţânează să ţină o rubrică de alerte de călătorie. Deşi, prin definiţia de dicţionar, „a alerta” înseamnă a preveni, a avertiza asupra unui pericol real, ce urmează să se producă, MAE îşi bate joc de cetăţenii români plătitori de taxe, livrând la această rubrică ştiri expirate, informaţii inexacte şi dezinformări crase. Recent, ministerul a intoxicat presa română cu poveşti mincinoase privind hepatita pe care o putem contracta dacă mergem în vacanţă pe litoralul bulgăresc. Pus în fața protestelor bulgarilor, dar și a agențiilor de turism din România, MAE a dat-o la întors, venind cu precizări din care reiese că pericolele asupra cărora am fost avertizați sunt simple presupuneri, bazate pe articole din presa de scandal bulgărească. (Foto – Balcik, pe furtună – click pe foto pentru a mări)
Un articol de Răzvan PETRE
(Dez)informarea cu hepatita vine după un alt avertisment de pomină privind ţara vecină. Astfel, deşi nu au fost în stare să prevină turiştii români plecaţi în Bulgaria despre efectele ploilor ce urmau să se producă, „geniile” de la MAE ne-au avertizat, după producerea inundaţiilor, să manifestăm prudenţă dacă ne deplasăm în această ţară. Asta în condiţiile în care deplasările erau imposibile, pe suprafeţe extinse între Varna și Vama Veche traficul fiind închis.
MAE – mai toxic decât inundaţiile din Varna
După inundaţiile care au afectat zona cuprinsă între Varna şi Constanţa, Ministerul Afacerilor Externe şi-a dat în petic, emiţând o avertizare din care reieşea că pe plajele din Bulgaria există un risc ridicat de infecţie cu hepatita A. Avertizarea era dată în cel mai pur stil al dezinformărilor mediatice: Erau citaţi „specialişti hepatologi bulgari” fără nume, fără să ni se spună de unde sunt, în ce institut/spital lucrează, sau ce îi recomandă să își dea cu părerea. Era invocat un raport oficial al autorităţilor bulgare, care vorbea despre niveluri ridicate de bacterii în apa de mare (nicidecum despre detectarea virusului hepatitei A). Avertizarea emisă de MAE omitea să menţioneze faptul că analizele din principalele staţiuni de pe litoralul bulgăresc ieşiseră curate. De asemenea, românii erau sfătuiți să ia măsuri de precauție pe tot litoralul bulgăresc, deși probleme fuseseră semnalate doar pe o mică plajă orășenească din Varna (asta în condițiile în care toate celelalte avertismente ale MAE sunt foarte specifice, în genul „Evitați deplasările în orașele x, y, z”).
Specialiști în arta manipulării, PR-iștii ministerului legau informațiile adevărate de sfaturile privind prevenția îmbolnăvirii cu hepatită, lăsând astfel să se înțeleagă cu cele două merg mână-în-mână.
Rățuștele mele, pe apă cu enterococi s-au dus!
Înainte să lămurim invențiile MAE, e cazul să vorbim despre ce s-a găsit, concret, în apa de lângă Varna. Raportul autorităților bulgare vorbește despre depășiri ale indicatorilor pentru Escherichia coli și enterococi intestinali. De E. coli am auzit cu toții – în fiecare an sunt raportate în România câteva infecții cu această bacterie, uneori chiar în restaurantele de pe litoralul românesc (fără ca asta să cauzeze panică, exodul turiștilor, sau avertismente ale MAE).
Cu „enterococii intestinali” e altă poveste. În primul rând, expresia prinsă între ghilimele este un pleonasm. Enterococ înseamnă „bacterie sferică, ce trăiește în intestin”. Enterococii nu sunt bacterii rele, ba dimpotrivă, ele au o funcție importantă în digestie la mamifere și sunt chiar incluse printre ingredientele unor probiotice (medicamentele acelea care se recomandă în paralel cu antibioticele, ca să „refacă flora bacteriană”). Ieșiți din intestin, enterococii pot să ducă la îmbolnăviri, sau pot să fie inofensivi. Un lucru este însă cert – densitatea de enterococi este cel mai bun indicator al densității de materii fecale în apă (dacă ai prea mulți enterococi, există o posibilitate să ai și alți agenți patogeni transmiși prin fecale și invers – lipsa enterococilor înseamnă apă curată). Din acest motiv, densitatea enterococilor este considerată – în majoritatea țărilor civilizate – ca fiind cel mai bun indicator al calității apei de îmbăiere.
Oriunde veți vedea un „cârnat” plutind pe apă (priveliște destul de întâlnită în stațiunile românești, în lunile iulie-august), veți avea, garantat, o concentrație mare de enterococi. Mai țineți minte reportajul acela de la TV, cu Victor Ponta cu bărcuța pe uliță, la inundațiile din Teleorman? Premierul și-a luat atunci tălpășița din curtea țăranului căruia apele îi inundaseră buda din curte, provocând deversări necontrolate de materii fecale. Ei bine – și acolo, dacă s-ar fi dus cineva să ia probe, nivelul enterococilor ar fi fost uriaș.
Dar asta nu e nimic. Gândiți-vă la faptul că, până prin 2013, 90% din apa menajeră a Bucureștiului ajungea netratată, în Dâmbovița, în Argeș și în Dunăre. De fapt, cel puțin 50% din fecalele produse de populația umană de pe malurile Dunării ajunge direct în apele fluviului. Când a fost ultima oară când ați auzit un avertisment, o autoritate care să vă spună să nu vă scăldați în Dunăre, din cauza asta?
De unde și până unde hepatită?
De fiecare dată când apele dau peste cap sistemul de canalizare sau fosele septice (inundație, deversare accidentală, tsunami etc.) esistă un risc de epidemie. Febră tifoidă, dizenterie, hepatită, sunt doar câteva din bolile murdăriei, transmise prin contactul cu materii fecale, fie direct, fie indirect (prin intermediul alimentelor nespălate sau al apei băute). Și tetanosul se transmite în condiții similare, principala diferență fiind aceea că infectarea se face, de obicei, prin înțeparea în obiecte ce au venit anterior în contact cu purtători ai bolii sau cu materii fecale.
Orice calamitate ce rezultă în deversarea de materii fecale, sau în persistența cadavrelor, implică automat risc de preliferare a îmbolnăvirilor. Așa cum s-a dovedit ulterior, chiar de la asta au pornit dezinformările MAE – de la declarațiile unui hepatolog din Sofia, care a avertizat asupra riscului de epidemie în zonele inundate. Cuvintele sale au fost preluate de un ziar de scandal din capitala Bulgariei, care a fost indicat ca fiind sursa principală de informații a MAE…
Specialiștii în (dez)informare ai Ministerului Afacerilor Externe au dovedit abilitate, când au selectat fix hepatita, din grămada de boli posibile în urma inundațiilor din Bulgaria. Dacă ar fi ales tetanosul, de exemplu, ar fi riscat ca lumea să pună la îndoială comunicatul. Iar dacă ar fi somat cetățenii români să nu meargă în Bulgaria pentru că riscă o diaree, avertizarea ar fi devenit subiect de bășcălie.
Hepatita A e fost candidatul perfect – boală serioasă, des întâlnită și de care se tem cei mai mulți. (foto – furtuna la Balcik. Cu galben, pe mare, se profilează apele aduse de pe versanți de inundație, care contrastează cu apa verde a mării – click pe foto pentru a mări)
Agențiile de turism dezmint tâmpeniile MAE
Așa cum s-a dovedit de prea multe ori în trecut, presa română a fost (și de data aceasta) ușor de intoxicat și manipulat. Ziarele și (mai ales) televiziunile s-a întrecut în a propulsa în prim-plan prostiile MAE, sub titluri-șoc de genul „Alertă de hepatită pe litoralul bulgăresc”. Rezultatul manipulării s-a văzut imediat – mii de români care achitaseră deja vacanțe în Bulgaria au luat cu asalt birourile agențiilor de turism pentru a cere lămuriri, sau pentru a-și cere banii înapoi. Acestea s-au adresat operatorilor turistici din țara vecină, ocazie cu care matrapazlâcurile MAE au fost date în vileag. Albena SRL – societatea ce administrează stațiunea Albena – și alți operatori turistici din Bulgaria au adresat o solicitare către guvernul bulgar, prin care cereau ca acesta să se asigure că se pune capăt zvonurilor mincinoase propovăduite de Ministerul Afacerilor Externe român.
“Anunţăm că informaţiile apărute în presă şi ipotezele privind riscul de îmbolnăvire lansate de anumite persoane nu au la bază niciun studiu de caz ale cărui rezultate să provină de la instituţii oficiale. Aşa cum am anunţat, potrivit rezultatelor monitorizării, nu există nicio contaminare care să pună în pericol turiştii pe coasta bulgărească a Mării Negre” – comunicat comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Economiei din Bulgaria.
Suntem în război cu Bulgaria?
În atare situație, ce vizează enterococi, hepatită A și fecale, ministrul-fantomă Titus Corlățean a luat decizia justă: S-a scăpat pe el! Mai exact, el a dat vina pe presa din Bulgaria (care ar fi fost sursa poveștilor cu hepatită) și pe autoritățile bulgare (care au cutezat să se ocupe de victimele și de pagubele produse de inundații, în loc să-i dea raportul lui Corlățean, din oră în oră).
Șmecheriile în genul celei cu hepatita de pe litoralul bulgăresc sunt la ordinea zilei. Liderul mondial în manipulare prin mass media și lovituri pe la spate este Rusia. La câteva zile după ce Bulgaria a anunțat că abandonează proiectul gazoductului South Stream (beneficiar – Gazprom), zeci de mii de bulgari au fost anunțați prin SMS că două din principalele bănci sunt în pragul falimentului, ceea ce a provocat retrageri uriașe de numerar și destabilizarea întregului sistem bancar din Bulgaria. Ulterior, totul s-a dovedit a fi doar o manipulare, iar faptul că aceasta a picat fix după abandonarea gazoductului a fost trecut la capitolul „coincidențe”.
În domeniul alimentar, nu v-a scăpat probabil decizia Rusiei de a interzice importul de carne de vită din România, pe fondul descoperirii unui caz de Boala vacii nebune, în Ardeal. În acest fel, Rusia (care nu importa oricum nici un gram de carne de vită din România) urmărește să dinamiteze încrederea altor state în produsele alimentare românești.
La fel, poate că ați auzit de repetatele decizii ale Rusiei de a opri importul de vin din Republica Moldova (principala marfă de export a acestei țări), pe motiv că ar fi otrăvit. Cel mai recent, această decizie a fost impusă cu ocazia asocierii Moldovei la UE. Din nou, „coincidență”!
În acest context, nu e clar ce a fost în mintea guvernanților noștri când s-au apucat să răspândească zvonuri false despre plajele din Bulgaria. Suntem în plin război rece cu bulgarii? Sau e un focar de Boala vacii nebune în Guvernul Ponta?
