Comuna Carcaliu se află în nord-vestul Dobrogei, pe malul drept al Dunării, la o distanță de 10 kilometri de orașul Măcin, la 24 de kilometri de Brăila şi la 73 de kilometri de reședința de județ Tulcea.
Localitatea Carcaliu a fost întemeiată către la finalul secolului al XVIII-lea de câteva familii de pescari ruşi lipoveni creştini ortodocşi de rit vechi (staroverii), care au emigrat din Rusia.
Una din primele atestări documentare ale existenței localității Carcaliu o găsim în Harta rusă din 1835. Marele istoric român Constantin C. Giurescu susține că harta respectivă a fost întocmită între anii 1828-1832.
Numele localității „Carcaliu” provine din turcă – Kará-Kalé, de la Kará – negru şi Kalé – cetate, piatră. Înainte de această denumire, satul purta numele slavon de Kámena (Piatră), apoi, după năvălirea turcilor a luat numele ce-l poartă şi astăzi.
Populația este majoritară de lipoveni. În vorbirea localnicilor se mai păstrează şi astăzi numele slav Kámen, iar ruşii lipoveni din alte localităţi din România mai folosesc şi numele slav Kámenka. Portivit recensământului din 1888, localitatea Carcaliu avea un număr de 1.553 de suflete, la 1 ianuarie 1970 – 5.233 de locuitori, iar în prezent sunt aproximativ 3.000 de locuitori.
Oamenii din Carcaliu și-au păstrat tot timpul obiceiurile și tradițiile locurilor de unde au venit. Acestea sunt strâns legate de credință lor religioasă. Toate evenimentele comunității sunt comune sărbătorilor religioase, acestea fiind cu precizie respectate după calendarul iulian, decalat cu 13 zile de cel gregorian.
Portul tradițional al populației locale corespunde celui religios. Costumele religioase, croite pentru bărbați, cât și pentru femei, sunt foarte sobre, având rolul de a acoperi corpul în momentele de rugăciune, însă prin coloristica acestora redau veselia spiritului rus.
Momente de sărbătoare ale întregii comunități sunt cele aparținând sărbătoririi Maslenitei ( Săptămânii Brânzei), Florilor, Paștelui, Sfintei Treimi, Crăciunului, conform calendarului iulian. Un obicei păstrat cu strictețe de lipoveni este cel al botezului noilor născuți cu un singur prenume, și acela în funcție de sfinții prezenți în calendar în preajma nașterii pruncului la sfatul preotului.
