Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), Societatea Română de Drept Comunitar, Uniunea Juriştilor din România şi Centrul de Studii de Drept European au organizat, vineri, 26 februarie, la sediul DAE, o Conferinţă dedicată intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
În deschiderea evenimentului, şeful DAE, ministrul Bogdan Mănoiu, a trecut în revistă principalele modificări instituţionale pe care le aduce Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Domnia sa a menţionat apoi impactul documentului asupra politicilor comunitare, referindu-se ulterior la rolul ce revine DAE în calitate de principal garant al respectării şi implementării a dispoziţiilor Tratatului de la Lisabona la nivel naţional.
Un punct important al intervenţiei a vizat …
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), Societatea Română de Drept Comunitar, Uniunea Juriştilor din România şi Centrul de Studii de Drept European au organizat, vineri, 26 februarie, la sediul DAE, o Conferinţă dedicată intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
În deschiderea evenimentului, şeful DAE, ministrul Bogdan Mănoiu, a trecut în revistă principalele modificări instituţionale pe care le aduce Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Domnia sa a menţionat apoi impactul documentului asupra politicilor comunitare, referindu-se ulterior la rolul ce revine DAE în calitate de principal garant al respectării şi implementării a dispoziţiilor Tratatului de la Lisabona la nivel naţional.
Un punct important al intervenţiei a vizat obiectivele pe care România şi le propune pentru anul 2010 folosind deschiderile create de Tratatul de la Lisabona în interacţiunea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene şi valorificând în sensul intereselor sale noile atribuţii ale Comisiei Europene şi Parlamentului European, dar şi pe cele ale Parlamentului naţional.
Ministrul Bogdan Mănoiu a arătat că priorităţile României sunt legate de evoluţiile la nivel comunitar, dar reflectă şi interesele punctuale naţionale. Printre acestea se numără intensificarea reformelor în domeniul sistemului judiciar, aderarea la Spaţiul Schengen în martie 2011, accentuarea consolidării fiscale pentru aderarea României la zona euro în 2014/2015, integrarea aspectelor privind schimbările climatice la nivelul principalelor politici naţionale şi securitatea aprovizionării şi dezvoltării infrastructurii energetice prin intermediul proiectelor strategice.
Şeful DAE a subliniat că obiectivul României rămâne, şi din perspectiva intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, acela de a deveni un beneficiar al integrării europene printr-o implicare efectivă în procesul decizional european şi prin reflectarea intereselor sale de dezvoltare în politicile publice formulate la nivelul UE.
Din perspectiva ţării noastre, a arătat ministrul Mănoiu, miza constă în definirea unui model coerent de dezvoltare care să asigure atât reluarea creşterii economice, ţinând cont de obiectivele de mediu şi incluziune socială, cât şi pregătirea pentru evitarea unor noi crize de tipul celei actuale.
Preşedintele Uniunii Juriştilor din România, dr. Gavril Iosif Chiuzbaian, s-a referit la principalele etape care au precedat adoptarea Tratatului de la Lisabona – Tratatul de la Maastricht (1992), proiectul Tratatului de Instituire a unei Constituţii pentru Europa (semnat în 2004 de reprezentanţii statelor membre ale UE, dar respins în 2005 prin referendum de Franţa şi Olanda) – menţionând că, de-a lungul istoriei, România a avut în permanenţă o vocaţie europeană.
Printre vorbitori s-au mai numărat prof. univ. dr. Dumitru Mazilu, a cărui expunere a pus accentul, între altele, pe temerile privind pierderea suveranităţii statelor membre odată cu avansarea procesului de integrare europeană, prof. univ. dr. Augustin Fuerea, care s-a referit la reforma principalelor trei instituţii europene, Comisia, Consiliul şi Parlamentul, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, prof. univ. dr. Ion M. Anghel, ale cărui consideraţii au fost axate pe sistemul de competenţe ale UE, şi conf. univ. dr. Mihai Şandru, care a făcut o prezentare a preambulului, protocoalelor, declaraţiilor şi altor intenţii ale Tratatului.
