Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), a organizat, în data de 28 mai, masa rotundă cu tema „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele în domeniul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare”.
Întâlnirea s-a bucurat de prezenţa domnilor Dragoş Ciuparu, vicepreşedinte al ANCS, şi Andrei Popescu, subsecretar de stat în cadrul DAE. Dragoş Ciuparu a insistat asupra domeniului cercetării ca instrument fundamental al progresului socio-economic al României, arătând că triunghiul cercetare-cunoaştere-inovare poate sta la baza consolidării economiei europene şi totodată a celei româneşti, bazate pe cunoaştere şi inovare.
Andrei Popescu a menţionat seria celor patru mese rotunde pe care DAE le-a organizat ca parte a procesului de dezbatere a ţintelor naţionale pentru Strategia Europa 2020, explicând dublul obiectiv al acestei serii de evenimente: pe de o parte, creşterea gradului de sens…
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), a organizat, în data de 28 mai, masa rotundă cu tema „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele în domeniul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare”.
Întâlnirea s-a bucurat de prezenţa domnilor Dragoş Ciuparu, vicepreşedinte al ANCS, şi Andrei Popescu, subsecretar de stat în cadrul DAE. Dragoş Ciuparu a insistat asupra domeniului cercetării ca instrument fundamental al progresului socio-economic al României, arătând că triunghiul cercetare-cunoaştere-inovare poate sta la baza consolidării economiei europene şi totodată a celei româneşti, bazate pe cunoaştere şi inovare.
Andrei Popescu a menţionat seria celor patru mese rotunde pe care DAE le-a organizat ca parte a procesului de dezbatere a ţintelor naţionale pentru Strategia Europa 2020, explicând dublul obiectiv al acestei serii de evenimente: pe de o parte, creşterea gradului de sensibilizare a opiniei publice cu privire la această strategie, iar pe de alta, crearea unui cadru propice pentru dezbateri cu factorii implicaţi pe tema fezabilităţii ţintelor naţionale.
După ce a făcut o prezentare generală a Strategiei Europa 2020, subliniind totodată şi faptul că aceasta este o continuare a Strategiei Lisabona, directorul Direcţiei Strategii ale UE şi Monitorizare Post-Aderare din DAE, Viorel Dobrescu, a insistat asupra faptului că obiectivul Strategiei Europa 2020 în materie de investiţii în cercetare şi dezvoltare nu este unul financiar. El a explicat, în context, că domeniul cercetării şi dezvoltării nu se rezumă la fondurile investite, ci presupune orientarea pe viitor a eforturilor în materie de cercetare către inovare şi a evidenţiat că întreaga activitate de cercetare şi dezvoltare trebuie privită prin prisma impactului economic pe care îl generează în societate.
Rolanda Predescu, director în cadrul ANCS,a arătat că obiectivul stabilit la nivelul UE privind alocarea până în 2020 a unui procent de 3% din PIB pentru sectorul cercetare-dezvoltare este unul extrem de ambiţios şi că România este capabilă să îşi fixeze la nivel naţional o ţintă de aproximativ 2% (investiţii publice şi private). Ea a explicat că alocarea acestui procent înseamnă de fapt ca România să atingă nivelul mediu la care s-a situat UE în această privinţă în 2008, în condiţiile în care cercetarea românească beneficiază la ora actuală de o alocare de 0,3% din PIB. De asemenea, reprezentanta ANCS a arătat că în prezent ponderea reprezentată de cercetători la nivelul populaţiei angajate din România este de aproximativ 1/3 din media UE27 (0,352%, faţă de 0,92% în UE27), la fel ca şi ponderea ocupată în ansamblul populaţiei angajate din România de persoanele implicate în activităţi de cercetare (0,479% faţă de 1,55% în UE 27).
Rolanda Predescu a insistat totodată asupra faptului că efortul cel mai mare pentru atingerea ţintei naţionale revine sectorului privat, care va trebui să aloce în 2020 1% pentru cercetare (o creştere de 6-7 ori faţă de procentul actual). Reprezentanta ANCS a opinat că România are nevoie de un set de politici publice integrate în domenii precum cel financiar, fiscal, industrial, al concurenţei şi respectiv al proprietăţii intelectuale, care să facă posibilă transformarea structurală a substratului economic în cazul agenţilor economici.
Evenimentul desfăşurat vineri a marcat încheierea unei etape a procesului Europa 2020, respectiv omologarea preliminară la nivel naţional a obiectivelor strategiei în domeniul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, în contextul în care, la nivel european, Comisia Europeană desfăşoară împreună cu statele membre un amplu proces de consultare pe această temă.
Dezbaterea a fost ultima dintr-o serie de patru evenimente similare pe care DAE le-a organizat în scopul de a identifica punctele de vedere ale tuturor părţilor interesate, respectiv reprezentanţi ai structurilor guvernamentale, partenerilor sociali, mediului academic şi societăţii civile, cu privire la realismul ţintelor naţionale ale României.
Strategia Europa 2020 propune obiectivele şi principalele căi de acţiune pentru transformarea economiei europene într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii sociale la orizontul anului 2020. Cadrul general al strategiei a fost adoptat de către şefii de stat şi/sau guvern la Consiliul European din 25-26 martie 2010, urmând ca celelalte elemente ale acesteia să fie definitivate în cadrul formaţiunilor de lucru ale UE şi adoptate la Consiliul European din 17 iunie
