Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), în colaborare cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), a organizat în data de 21 mai masa rotundă cu tema „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele pentru schimbări climatice şi energie (20/20/20)”.
În debutul dezbaterii, găzduită de Centrul InfoEuropa, directorul Direcţiei Strategii UE şi Monitorizare Post-Aderare din cadrul DAE, Viorel Dobrescu, a prezentat elementele generale ale strategiei Europa 2020(priorităţi şi obiective stabilite la nivel european).
Reprezentantul DAE s-a referit apoi la activitatea desfăşurată până în prezent de grupul de lucru la nivel înalt (secretar de stat/echivalent), precum şi de cele cinci subgrupuri tematice, corespunzătoare celor cinci obiective propuse de Comisia Europeană în cadrul strategiei. Aceste grupuri de lucru au fost înfiinţate, la iniţiativa DAE, în urma adoptării de către Gu…
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), în colaborare cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), a organizat în data de 21 mai masa rotundă cu tema „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele pentru schimbări climatice şi energie (20/20/20)”.
În debutul dezbaterii, găzduită de Centrul InfoEuropa, directorul Direcţiei Strategii UE şi Monitorizare Post-Aderare din cadrul DAE, Viorel Dobrescu, a prezentat elementele generale ale strategiei Europa 2020(priorităţi şi obiective stabilite la nivel european).
Reprezentantul DAE s-a referit apoi la activitatea desfăşurată până în prezent de grupul de lucru la nivel înalt (secretar de stat/echivalent), precum şi de cele cinci subgrupuri tematice, corespunzătoare celor cinci obiective propuse de Comisia Europeană în cadrul strategiei. Aceste grupuri de lucru au fost înfiinţate, la iniţiativa DAE, în urma adoptării de către Guvernul României, în şedinţa din 24 martie 2010, a poziţiei României cu privire la cadrul general al Strategiei Europa 2020 şi a planului de acţiune pentru elaborarea componentei naţionale a strategiei.
Ion Stochiţă, manager public în cadrul MMP, a subliniat că România, depunând o serie de eforturi considerabile, se poate angaja că va respecta ţinta privind reducerea cu 20% faţă de nivelul anului 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, deja asumată de România la Consiliul European din decembrie 2008 în cadrul Pachetului Energie – schimbări climatice. El a precizat însă că un eventual obiectiv de 30% – propus de Comisia Europeană ca variantă în cadrul proiectului de strategie Europa 2020 – nu poate fi asumat de ţara noastră.
La rândul său, Cătălina Groza, director în cadrul MECMA, a reamintit faptul că Directiva 2009/28/CE prevede ca România să atingă în anul 2020 o ţintă de 20% în ceea ce priveşte ponderea energiei obţinute din resurse regenerabile în consumul final brut de energie. Ţinând cont de prognoza evoluţiei consumului naţional de energie, România poate depăşi acest obiectiv şi atinge un nivel de 24%, bazându-sepe valorificarea a două treimi din potenţialul naţional de producere a energiei din surse regenerabile.
În ceea ce priveşte obiectivul referitor la creşterea cu 20% a eficienţei energetice, reprezentanta MECMA a precizat că România optează pentru o ţintă privind scăderea consumului de energie primară, deoarece acesta include şi sectoare unde ţara noastră are potenţial de economisire. Potrivit Cătălinei Groza, România îşi poate asuma o ţintă de reducere cu 20% a consumului de energie, luând în considerare efectele actualei crize economice, impactul aplicării legislaţiei de mediu – în primul rând a celei privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi a legislaţiei în materie de eficienţă energetică – ajustarea economică şi schimbările structurii mixului energetic.
În cadrul dezbaterii, reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai societăţii civile au adresat întrebări vorbitorilor şi şi-au expus punctele de vedere cu privire la propunerile de ţinte naţionale pe care România şi le-ar putea asuma în contextul Strategiei Europa 2020.
În încheiere, reprezentanţii instituţiilor guvernamentale au mulţumit pentru contribuţiile primite din partea celor prezenţi şi au precizat că punctele de vedere şi ideile prezentate în cadrul mesei rotunde vor fi luate în calcul în elaborarea formei finale a documentului referitor la ţintele naţionale pentru Strategia Europa 2020.
Evenimentul desfăşurat vineri a marcat încheierea unei etape a procesului Europa 2020, respectiv transpunerea preliminară la nivel naţional a obiectivelor strategiei, în contextul în care, la nivel european, are loc un amplu proces de consultare pe această temă între Comisia Europeană şi statele membre. Masa rotundă este prima dintr-o serie de patru, celelalte urmând să aibă loc în perioada 26-28 mai 2010 şi având rolul de a identifica punctele de vedere ale tuturor părţilor interesate, respectiv reprezentanţi ai structurilor guvernamentale, partenerilor sociali, mediului academic şi societăţii civile. Dezbaterile viitoare vor oferi prilejul unor schimburi de opinii şi argumente pe marginea propunerilor de ţinte naţionale aferente celorlalte obiective fixate de Strategia Europa 2020, respectiv educaţie, ocupare a forţei de muncă şi incluziune socială şi investiţii în cercetare şi dezvoltare.
Documentul „Europa 2020– O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii”propune o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei în următorul deceniu, menită să conducă la ieşirea din criza economică şi financiară şi la transformarea Uniunii într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială. Cadrul general al strategiei a fost adoptat de către şefii de stat şi/sau guvern la Consiliul European din 25-26 martie 2010, urmând ca celelalte elemente ale acesteia să fie definitivate în cadrul formaţiunilor de lucru ale UE şi adoptate la Consiliul European din 17 iunie a.c.
