Departamentul pentru Afaceri Europene, în colaborare cu Comisia pentru Afaceri Europene a Parlamentului României, a organizat, în data de 10 iunie, la Palatul Parlamentului, Conferinţa cu tema „România şi Europa 2020: viziune, provocări şi priorităţi strategice”, eveniment care a marcat încununarea eforturilor depuse de autorităţile române pentru definirea, la nivel naţional, a obiectivelor strategiei Europa 2020.
În deschidere, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu, a prezentat contextul apariţiei Strategiei Europa 2020, evidenţiind climatul de turbulenţe economice care a generat o scădere cu 4,2% a PIB-ului Uniunii Europene, o rată a şomajului de 9,6% (aproximativ 23 de milioane de persoane) şi o creştere fără precedent a deficitelor bugetare şi a gradului de îndatorare publică a statelor membre.
Ministrul Afacerilor Europene a menţionat, de asemenea, obiectivele strategiei, subliniind că, în general, ele decurg din prioritatea pe termen mediu şi lun…
Departamentul pentru Afaceri Europene, în colaborare cu Comisia pentru Afaceri Europene a Parlamentului României, a organizat, în data de 10 iunie, la Palatul Parlamentului, Conferinţa cu tema „România şi Europa 2020: viziune, provocări şi priorităţi strategice”, eveniment care a marcat încununarea eforturilor depuse de autorităţile române pentru definirea, la nivel naţional, a obiectivelor strategiei Europa 2020.
În deschidere, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu, a prezentat contextul apariţiei Strategiei Europa 2020, evidenţiind climatul de turbulenţe economice care a generat o scădere cu 4,2% a PIB-ului Uniunii Europene, o rată a şomajului de 9,6% (aproximativ 23 de milioane de persoane) şi o creştere fără precedent a deficitelor bugetare şi a gradului de îndatorare publică a statelor membre.
Ministrul Afacerilor Europene a menţionat, de asemenea, obiectivele strategiei, subliniind că, în general, ele decurg din prioritatea pe termen mediu şi lung a UE, respectiv asigurarea unui viitor economic şi social sustenabil. Nu în ultimul rând, el a vorbit despre procesul de consultare publică iniţiat de DAE în luna martie, care a urmărit consemnarea punctelor de vedere ale tuturor factorilor implicaţi în definirea, la nivel naţional, a obiectivelor Strategiei Europa 2020. Acest proces a fost urmat, în luna aprilie, de translatarea la nivel naţional a acestor obiective ale strategiei Europa 2020, scop în care au fost create – la iniţiativa DAE – şapte grupuri de lucru sectoriale, coordonate de către ministerele de linie.
În intervenţia sa, ambasadorul Spaniei în România, Excelenţa Sa Estanislao de Grandes Pascual, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, a insistat asupra faptului că, în actuala situaţie de criză economică, Europa are nevoie de o strategie bazată pe o coordonare sporită a politicilor economice care pune bazele unui model economic sustenabil. El a afirmat că Europa 2020 este o strategie care îşi propune să stimuleze competitivitatea, productivitatea şi convergenţa economică a Europei – bazată pe înţelegeri între statele membre ale UE pentru a atinge anumite ţinte în domenii cheie unde este nevoie de acţiune. În opinia E.S. Estanislao de Grandes Pascual, obiectivele Strategiei Europa 2020 – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare, promovarea unei economii mai ecologice şi mai competitive, bazată pe utilizarea mai eficientă a resurselor şi promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare, care să genereze coeziune socială şi teritorială – acoperă cele mai multe dintre domeniile care au nevoie de intervenţie la nivelul Uniunii.
Potrivit ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Mihai Şeitan, faptul că două dintre cele cinci ţinte ale Strategiei Europa 2020 vizează domeniul social – ocuparea şi incluziunea socială/reducerea sărăciei – este nu numai o recunoaştere a caracterului esenţial al acestora în cadrul proceselor de dezvoltare durabilă şi progres social, dar şi o modalitate de consolidare a dimensiunii sociale a Uniunii Europene, pentru următorii zece ani. El a arătat că în stabilirea şi fundamentarea valorii de referinţă la nivel naţional pentru aceste două ţinte a fost avută în vedere situaţia specifică a României şi anume că pornim de la un nivel mai scăzut al ocupării forţei de muncă faţă de media europeană, că deţinem o insuficientă adaptare a competenţelor profesionale la noile cerinţe economice, o mobilitate externă crescută a lucrătorilor români, precum şi caracterul specific al mediului rural românesc în care predomină ocuparea forţei de muncă într-un sector agricol cu un nivel scăzut de competitivitate şi caracterizat de relaţii de muncă informale. Ministrul Şeitan a insistat asupra faptului că, pe termen scurt şi mediu, România are nevoie de reforme profunde la nivelul cadrului instituţional şi legislativ specific relaţiilor de muncă, asigurărilor sociale, asistenţei sociale, stimulării ocupării forţei de muncă şi formării profesionale continue. În acest context, el a arătat că ieşirea din criza economică şi socială necesită aplicarea rapidă a reformelor economice şi financiare, respectiv efectele pe termen mediu ale acesteia asupra performanţelor pieţei muncii, precum şi asupra bunăstării generale a populaţiei.
Cea de-a doua parte a conferinţei, intitulată Dimensiunea naţională a Strategiei Europa 2020 – Ţinte naţionale pentru obiectivele Europa 2020, a fost moderată de preşedintele Comisiei Naţionale pentru Prognoză, Ion Ghizdeanu.
Reprezentanţii instituţiilor coordonatoare în fixarea obiectivelor naţionale aferente Strategiei Europa 2020 au prezentat propunerile de ţinte naţionale în domeniile de intervenţie ale strategiei, însoţite de situaţia actuală a indicatorilor, prognoze de evoluţie a acestora, precum şi măsurile legislative şi alocările financiare existente la ora actuală şi, în unele cazuri, estimate a fi necesare până în anul 2020.
Ultimul panel, moderat de Dumitru Miron, prorector al Academiei de Studii Economice, a fost destinat punctelor de vedere ale societăţii civile şi dezbaterilor în plen.
Conferinţa a reunit reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, ai partenerilor sociali (confederaţii sindicale, asociaţii patronale, Consiliul Economic şi Social), ai mediului academic, societăţii civile şi mass-media.
Documentul Comisiei Europene „Europa 2020– O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii”propune o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei în următorul deceniu, menită să conducă la ieşirea din criza economică şi financiară şi la transformarea Uniunii într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială. Cadrul general al strategiei a fost adoptat de către şefii de stat şi/sau guvern la Consiliul European din 25-26 martie 2010, urmând ca strategia însăşi să fie andosată final la Consiliul European din 17 iunie.
