Zeci de străzi din localitățile Dunavățu de Jos și Dunavățu de Sus sunt cuprinse în proiectul de „asfaltare străzi”. Conform documentelor depuse la Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea de administrația comunei Murighiol, coordonată de primarul Filip Ivanov, se vor asfalta aproximativ 14.900 de metri de stradă în cele două localități.
În Dunavățu de Sus sunt cuprinse în proiect străzile: Strada 1, Strada 2, Florilor, Pietrei, Crimeei, Strada 3, Monumentului, Crinilor, Pescărușului, Trandafirilor, Veseliei, Bujorului, Dealului, Speranței, Egretei, Școlii, Pelicanului, Zambilei, Tineretului, Racului și Grădinari.
În Dunavățu de Jos sunt cuprinse în proiect străzile: Strada 1 (Puf&Stuf), Transformatorului, Bibanului, Carasului, Eternității, Lebedelor, Pelican, Lalelelor, Strada 2, Salamandrelor, Lacului, Cormoran, Păpădiei, Gropeni, Nufărului, Trestiei, Sălciilor, Egretei, Piriboina.
Valoarea proiectului, aprobată de Consiliul Local Murighiol, este de aproximativ 26 de milioane de lei, dintre care 25 de milioane sunt finanțate de la bugetul de stat, restul reprezentând contribuție de la bugetul local al comunei. Durata de implementare a proiectului este de 2 ani.
Sistemul rutier, conform documentelor tehnice, va fi compus din 4 centimetri de strat de uzură din beton asfaltic BA16, 5 centimetri binder de criblură BAD 22.4, 20 de centimetri de strat piatră spartă 0-63 cu închidere cu savură de 25kg/mp, 20 de centimetri de piatră spartă amestec 0-63 și 10 centimetri de nisip.
Comuna Murighiol este formată din șapte sate: Murighiol – reşedinţa de comună, Dunavăţu de Sus, Dunavăţu de Jos, Plopu, Sarinasuf, Colina şi Uzlina. Suprafața totală a comunei este de 804,49 km2.
Dunavățu de Sus fost înființat în sec. XVIII de ruşi şi români proveniţi din Uzlina, populația evoluând crescător până după al doilea război mondial, după care a scăzut: 332 locuitori în 1900 (faţă de 403 în 1896), 486 în 1912, 541 în 1930, 800 în 1948, 707 în 1956, 567 în 1966, 415 în 1977, 225 în 1992 şi 229 în 2002, majoritatea fiind români, doar 15 fiind ruşi-lipoveni şi ucraineni.
Dunavățu de Jos se presupune că a fost fondat în jurul anului 1700 de pescarii ruşi şi români, cei din urmă plecând şi revenind în mai multe rânduri. În 1850 apare ca fiind complet distrus, pe lista întocmită de I. Ionescu de la Brad. Se confirmă ipoteza întemeierii satelor Dunavăț de către cazacii zaporojeni, fără a exclude rolul celorlalte populații în popularea sau repopularea acestor localități, în condițiile tulburi ale vremurilor respective.
