Fără categorie

Un set de noi instrumente pentru o guvernare economică mai puternică în Europa

Comunicarea aprobată astăzi de către Comisia Europeană se bazează pe principiile prezentate la 12 mai pentru a consolida guvernanţa economică în Uniunea Europeană (a se vedea MEM0/10/204). Acesta prezintă un set de instrumente  menite a consolida în mod eficient Pactul de stabilitate şi creştere, extinderea supravegherii dezechilibrelor macro-economice şi de a aplica în mod eficient supravegherea economică prin sancţiuni şi stimulente adecvate. Înfiinţarea unui Semestrul „european” din ianuarie 2011 va deveni piatra de temelie a coordonării politicii economice. Prin alinierea în ceea ce priveşte calendarul de examinare a bugetelor naţionale şi a programelor de reformă, va fi asigurată o mai bună coordonare ex ante a politicilor economice .

Crizele recente, precum şi riscul ridicat al stabilităţii din zona euro au subliniat interdependenţa actuală  între economiile UE şi  au expus vulnerabilitatea statelor membre, în special în interiorul zonei euro. Cu toate acestea, disciplina fi…

Comunicarea aprobată astăzi de către Comisia Europeană se bazează pe principiile prezentate la 12 mai pentru a consolida guvernanţa economică în Uniunea Europeană (a se vedea MEM0/10/204). Acesta prezintă un set de instrumente  menite a consolida în mod eficient Pactul de stabilitate şi creştere, extinderea supravegherii dezechilibrelor macro-economice şi de a aplica în mod eficient supravegherea economică prin sancţiuni şi stimulente adecvate. Înfiinţarea unui Semestrul „european” din ianuarie 2011 va deveni piatra de temelie a coordonării politicii economice. Prin alinierea în ceea ce priveşte calendarul de examinare a bugetelor naţionale şi a programelor de reformă, va fi asigurată o mai bună coordonare ex ante a politicilor economice .

Crizele recente, precum şi riscul ridicat al stabilităţii din zona euro au subliniat interdependenţa actuală  între economiile UE şi  au expus vulnerabilitatea statelor membre, în special în interiorul zonei euro. Cu toate acestea, disciplina fiscală, lacunele în privinţa competitivităţii şi dezechilibrele din sectorul privat sunt probleme pentru întreaga Uniune Europeană, evidenţiindu-se o nevoie clară pentru o coordonare mai strânsă a politicii economice în întreaga UE şi zona euro.

Regulile şi procedurile pentru coordonarea politicii economice nu au fost suficient respectate. În plus, acumularea de dezechilibre macroeconomice nu a fost abordată în mod corespunzător. Într-un număr de state membre, acest lucru a dus la  deficite mari de cont curent, datorii externe mari şi creşterea nivelului datoriei publice, care sunt în mod clar mai mari decât valoarea de referinţă de 60% stabilită în Tratat.

Comunicarea  Comisiei din 12 mai a cerut o  guvernanţă economică mai puternică şi a avut o abordare pe trei piloni:

  • consolidarea Pactul de stabilitate şi creştere;

  • abordarea dezechilibrelor macro-economice şi a divergenţelor în competitivitate;

  • crearea unui cadru permanent şi robust pentru gestionarea crizelor.

 

Comunicarea de azi vine în continuarea celei din 12 mai şi se bazează pe orientările convenite la 17/06/2010 de  Consiliul European. Acestea reflectă progresele înregistrate de Grupul de studiu privind guvernarea economică. Se prezintă astfel un set de instrumente menite  a atinge aceste obiective. Acesta va fi urmat de propuneri oficiale în septembrie şi octombrie. Cu toate acestea, Comisia se aşteaptă ca  în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie  să  se poată confirma deja lansarea semestrului European în 2011.

Semestrul european

Cu scopul de a realiza o supraveghere mai integrată a politicilor economice, a fost sugerată în cadrul programului Europa 2020 iniţiativa de a sincroniza evaluarea politicilor fiscale şi structurale ale statelor membre UE în aşa-numitele semestre europene. Aceasta ar trebui să permită statelor membre să beneficieze de o coordonare ex-ante, la nivel european, atunci când  pregătesc bugetele naţionale şi programele naţionale de reformă. Comunicarea precizează modul în care noul ciclu de supraveghere va funcţiona în practică.

Ciclul va începe în ianuarie, cu o un Sondaj al Comisiei Europene privind Creşterea Anuală (AGS). Acesta va fi prezentat Parlamentului European. Statele membre vor prezenta programele lor de Stabilitate şi Convergenţă , precum şi Programele naţionale de reformă ale acestora, în aprilie, astfel încât Comisia să le poată evalua simultan. Apoi, Consiliul, pe baza evaluărilor Comisiei, ar putea emite orientări politice specifice fiecărei  ţări la începutul lunii iulie. Apoi, în a doua parte a anului, statele membre vor finaliza bugetele lor.

In privinţa supravegherii macro-economice, bazându-se pe principiile Comunicării din 12 mai, Comisia  Europeană propune dezvoltarea unui nou mecanism structurat pentru detectarea şi corectarea dezechilibrelor macro-economice, inclusiv divergenţe privitoare la competitivitate. Pentru o mai buna prevenire a dezechilibrelor, Comisia va stabili un tablou de bord compus din indicatori economici şi financiari. În cazul în care dezechilibrele sunt percepute a fi de natură gravă, acest lucru ar conduce la emiterea de recomandări de politică detaliate şi o raportare periodică din partea statului membru în Consiliul Ecofin şi a Eurogrup.

O altă componentă importantă se referă la  supravegherea  reformelor structurale

Pentru a avea o supraveghere efectivă a reformelor structurale este important să se identifice blocajele, pentru a atinge obiectivele Europa 2020  (ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială, cercetare şi inovaţie, educaţie, energie şi schimbări climatice).

Pe baza programelor naţionale de reformă ale statelor membre, Comisia va evalua modul în care fiecare ţară progresează spre obiectivele sale naţionale relative la  Europa  2020. În caz de progresele insuficiente, Comisia poate adresa direct , un avertisment pentru statul membru în cauză.

In finalul Comunicării, Comisia propune o gamă mai largă de sancţiuni şi stimulente pentru a consolida credibilitatea cadrului fiscal al  UE.

În ceea ce priveşte componenta corectivă, bugetul UE ar trebui să fie utilizat ca o pârghie suplimentară pentru a asigura respectarea Pactului de Stabilitate şi Creştere. Aceasta include cheltuielile legate de politica de coeziune, cheltuielile pentru agricultură (FEGA) sau Fondul European pentru pescuit (FEP).

În caz de non-conformitate cu normele, sunt prevăzute două etape, prin dispoziţiile articolului 126 alineatul (11). În primul rând,  detectarea a unui deficit excesiv ar trebui să ducă la suspendarea sau, eventual, redirecţionarea angajamentelor legate de programele multianuale. Acest lucru nu ar afecta imediat plăţile şi ar oferi  timp pentru corecţii. În al doilea rând, în caz de nerespectare a recomandărilor privind corectarea deficitului excesiv, se poate aplica anularea angajamentelor bugetare şi pierderea definitivă a plăţilor pentru ţara în cauză.

Sursa: COMISIA EUROPEANĂ

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top