Toate materialele publicitare care fac reclamă județului Tulcea conțin și imaginea celebrei cetăți Enisala, singura fortăreață medievală de pe teritoriul Dobrogei. Fotografiile impresionează întotdeauna și conving în fiecare an, mii de turiști, să vină și să viziteze situl de pe Dealul Cetății. Priveliștea este una impresionantă, zidurile de incintă, turnurile și bastioanele fortăreței, dar și peisajul incredibil fiind elementele care fac din Enisala un obiectiv istoric, unic în România. Din păcate, turiștii care ajung aici, doar de atâta au parte. Plătesc o „taxă de priveliște”, pentru a intra în cetate, dar nu primesc nimic în schimb, la nivel de servicii. Nu există un muzeu sau măcar o expoziție. Nu există nici ghizi care să îți spună povestea locului, iar panourile și tăblițele instalate de Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea au fost de mult furate și duse la fier vechi iar bani pentru a le înlocui nu mai sunt. Se întâmplă acest lucru, pentru că aici există un singur paznic (el este cel care percepe și taxele de vizitare), care stă în tură cele opt ore legale, după care merge acasă, lăsând de izbeliște cel mai de seamă sit medieval de pe litoralul românesc.
Un articol de Cristian CEALERA
„Vă oferim ghid, stați să îl chemăm de la Tulcea!”
Revenind la taxe, trebuie spus că acestea nu sunt mari (1 leu pentru copii și studenți, 3 lei pentru adulți), dar ideea este că atunci când percepi o plată, trebuie să și oferi ceva în schimb. Culmea este că pe site-ul ICEM se oferă servicii de ghid în schimbul a 50 de lei per grup. Nu este mult, dar dacă te hotărăști să apelezi la acest serviciu, atunci când ai ajuns la Enisala, vei avea surpriza să afli că ghizii trebuie să vină de la Tulcea! Și ar mai fi o problemă: într-un secol XXI, în care orice turist are un aparat foto digital, ICEM Tulcea cere o taxă de 20 lei pentru a fotografia cetatea Enisala. Nu mai vorbim de o filmare cu handy-cam-ul, care te poate ajunge 40 de lei. Din fericire pentru turiști, paznicul de la Enisala percepe absurdul situației și nu are curajul ridicol de a aduce vorba despre aceste „biruri”.
„Știm ce avem de făcut dar nu sunt bani”
Am luat legătura cu cei din conducerea ICEM Tulcea, pentru a afla ce se întâmplă la Enisla și de ce s-a ajuns într-o astfel de situație. Directorul Institutului, Florin Topoleanu ne-a declarat: „ne dăm silința să rezolvăm toate aceste probleme dar posibilitățile noastre sunt foarte limitate. Am pus indicatoare și tăblițe dar s-au furat ori noi nu ne permitem să asigurăm pază permanentă. Paznicul stă acolo opt ore la program, el taie biletele, tot el face curățenie. Nu avem fonduri pentru a asigura servicii de ghid turistic. Știu că mulți turiști reclamă condițiile, au vizitat probabil multe monumente istorice prin lume și unii dintre ei au pretenții ridicate, pe care noi nu le putem îndeplini. Turistul are însă și obligații, să nu distrugă zona sau să lase gunoaie, așa cum din păcate, mulți dintre ei o fac” a mai declarat Topoleanu.
Vin vremuri mai bune?! (Pe hârtie, da!)
Directorul ICEM spune că abia se găsesc bani pentru a plăti salariul paznicului de la Enisala. Speranțe de viitor există însă, iar acestea se leagă de proiectele depuse de către specialiști, în urma cărora Consiliul Județean Tulcea și alte instituții îndrituite ar putea da bani pentru reabilitarea zonei.
„Am reparat o clădire și sperăm să putem face în scurt timp și un muzeu. Avem și proiectul cu portul turistic, care ține de Consiliul Județean și care acum se află într-un stadiu avansat. Se vor face trepte care să urce din port până la cetate, se vor instala reflectoare pe această rută. Încercăm să ducem în cetate apă și curent. Avem în proiect și crearea unui Centru de Informare, vom amenaja în parcare și grupuri sanitare, care acum lipsesc cu desăvârșire. Știm ce avem de făcut, dar ne trebuie bani. Suntem însă optimiști și sunt convins că la anul, în 2014, Enisala va avea o cu totul altă față” ne-a mai declarat directorul ICEM Florin Topoleanu.
Descoperiri făcute din greșeală
În incinta cetății Enisala nu se mai sapă de mult timp, prioritatea Institutului fiind de ani buni conservarea sitului. În zonă însă s-au mai făcut descoperiri, dar fără voie! Acestea au fost legate de proiectul sus-menționat cu portul turistic de lângă cetate. Atunci când arheologii s-au apucat să facă descărcarea de sarcină arheologică pentru demararea lucrărilor, au fost descoperite vestigii milenare. Astfel, chiar la poalele dealului s-au descoperit urme datând din eneolitic sau calcolitic cum i se mai spune, întrucât este o perioadă caracterizată prin dezvoltarea metalurgiei aramei. Astfel au fost descoperite vestigii ale culturii Gumelnița, datând din mileniul 5 î.H. Tot în apropierea cetății, arheologii au descoperit o așezare din prima epocă a fierului (Halstatt), datată unde în secolul VIII î.H.
Unde sunt… genovezii de altădată?
Foarte mulți dobrogeni, atunci când vorbesc despre Enisala spun fie că este o cetate bizantină, fie una a genovezilor care prin secolul XIII au primit diverse privilegii comerciale în Dobrogea. Sunt însă multe controverse legate de aceste apartenențe. Cei de la ICEM se feresc să îi lege pe genovezi de Enisala, astfel încât pe site-ul instituției, lucrurile stau foarte clar. Astfel, se menționează că cetatea a fost ridicată în a doua jumătate a secolului XIV și că în timpul lui Mircea cel Bătrân a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești. După 1420 (Dobrogea este cucerită de turci), Enisala a devenit sediul unei garnizoane otomane, dar asta numai până în sec.XVI, când cetatea a fost abandonată. Revenind la ipoteza întemeierii genoveze, există mulți specialiști care spun că navigatorii italieni (care primeseră de la Bizanț monopol comercial la Gurile Dunării) aveau tot interesul să aibă în zona Enisala o fortăreață și un port de escală. Din păcate, nu au fost descoperite vestigii clare (cu excepția unor monede care circulau însă în toate zonele de influență bizantină) care să confirme locuirea genoveză la Enisala.
