Războiul pe care îl poartă Rusia pentru nimicirea statului ucrainean capătă, pe zi de trece, valențele unui război de supraviețuire care se dă între două lumi. Pe de o parte, avem lumea valorilor occidentale, la care Ucraina aspiră, iar pe de alta avem o lume a robiei și a privării de libertatea personală și de conștiință.
În numele unei fantasme a unui imperiu imaginar, Putin trimite la război și, în multe cazuri, la moarte sigură, sute de mii de ruși care să-i susțină cu prețul propriei vieți nevoia de grandoare. De cealaltă parte, ucrainenii își dau viața – militari și civili – pentru dreptul de a exista. De a exista ca națiune și ca indivizi liberi. Nimeni nu ar trebui, în secolul nostru, să mai poată decide că o națiune poate sau nu să existe. Și totuși Putin o face, și amenință omenirea cu distrugerea totală dacă i se mai pune în cale, după ce a folosit resursele de gaze și de petrol în încercarea de a aduce teroarea pe continentul european.
Astăzi nu mai există, din păcate, nici o șansă pentru Vest de a dialoga cu Moscova. În fața genocidului, diplomația devine inutilă. Când un tiran comite crime împotriva umanității, ce fel de pace poate fi negociată cu acesta?
Lumea s-a schimbat radical de la cel de-al Doilea Război Mondial, numai pentru Putin pare să fi stat în loc. România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are astăzi cele mai importante garanții de securitate din istoria sa modernă. Are, în același timp, o populație importantă în afara țării, în Europa, acolo unde trăiește în societăți profund democratice și cosmopolite, unde libertatea este prețuită. Are, la fel, acasă, generații de tineri care nu au trăit nici măcar o zi în dictatură, în privațiuni, în beznă. Suntem solidari din convingere cu poporul ucrainean, suntem solidari pentru că înțelegem ce înseamnă cu adevărat libertatea individuală și dreptul de a fi stăpânii propriei noastre vieți. Adică exact opusul soartei pe care le-o dorește Putin ucrainenilor.
În absența democrației în România, cei care astăzi se fac și pe la noi avocații lui Putin și cer ca Ucraina să cedeze toate teritoriile pe care tiranul de la Moscova și le dorește, nu ar putea să se exprime. Astăzi românii pot avea inclusiv păreri sau apucături nedemocratice, deoarece sunt liberi și statul nostru are o Constituție care le garantează dreptul la propriile lor păreri.
Totuși, acești conaționali care fac apologia regimului lui Putin și cer „neutralitate“ guvernanților români, ar trebui să se întrebe în ce mod este rezonabilă utilizarea crimei în locul argumentelor? De când o invazie pe scară largă, care produce numai gropi comune și suferință umană de neimaginat, poate fi justificată?
Și dacă astăzi am tolera crimele asupra poporului ucrainean și am închide ochii, cine ne garantează că mâine nu am fi noi în locul lor? Libertatea individuală nu exclude să mai punem, din când în când, și mâna pe câte o carte de istorie. Carte, nu propagandă ticăloasă din social media.
George Șișcu
Deputat PNL de Tulcea în Parlamentul României
