La alegerile prezidenţiale din acest an, numărul de alegători din Republica Moldova, care se menţinuse constant în ultimii zece ani în jurul cifrei de 10.000, s-a dublat. Statisticile arată că aproape toţi cei 10.000 de noi votanţi l-au preferat pe Victor Ponta. După ce, la alegerile europarlamentare din primăvară, PSD-ul lui Ponta abia a reuşit să strângă 4%, acum Ponta a câştigat detaşat cu 37%. Pentru asta, guvernul Ponta a triplat numărul de secţii de votare din Moldova, chiar înainte de scrutin. Practic toate cifrele indică o fraudă electorală de proporţii în Rep. Moldova.
Un articol de Răzvan PETRE
O victorie incredibilă. Incredibilă de tot!
În 2 noiembrie, Victor Ponta a reuşit performanţa de câştiga alegerile din Rep. Moldova, cu un scor de 37%, faţă de 31% şi 16%, cât au avut următorii clasaţi – Iohannis şi Udrea.
Victoria este cu atât mai incredibilă, cu cât PSD a înregistrat în Moldova, în ultimii 20 de ani, rezultate dezastruoase. În 2009, la prezidenţiale, Băsescu a luat încă din primul tur 91% din voturi, în timp ce Geoană – doar 3%! Tendinţa s-a menţinut până în această primăvară, când, la europarlamentarele din 25 mai, PSD a obţinut, în toată Moldova, doar 397 de voturi, adică 4,17%.
Cinci luni mai târziu, se petrece minunea – peste 10.000 de moldoveni apar de nicăieri şi îl votează pe Ponta! Practic, Iohannis, Udrea şi Macovei scot un scor direct proporţional cu cel obţinut tradiţional de Dreapta, în schimb numărul de voturi luate de Ponta creşte, în doar cinci luni, de aproape 50 de ori!
Secţii în sate de 3.000 de locuitori
În timp ce în Madrid, Nantes, sau Chicago au fost desfiinţate secţii de votare, în Moldova au fost înfiinţate în draci. De la 8 secţii, câte erau la europarlamentarele din mai 2014, s-a ajuns la 21 de secţii, peste noapte. Majoritatea acestora au apărut pe coclauri, în oraşe de 10.000 de locuitori, de care nu a auzit nimeni, şi chiar în sate cu câteva mii de locuitori. Printre secţiile noi se numără cea din oraşul Cantemir, care are 4.000 de locuitori, din care, la ultimul recensământ, s-au declarat români doar 57 de persoane!
De asemenea, este menţinută secţia de la Giurgiuleşti – sat de 3.000 de oameni, la graniţa cu România.
Traseele turismului electoral
În timp ce în SUA, Franţa, sau Germania românii a trebuit să călătorească sute de kilometri ca să voteze, în Rep. Moldova au fost înfiinţate secţii la câţiva kilometri una de alta. Giurgiuleni este în raionul Cahul, la 30 de kilometri de reşedinţa raională, unde e altă secţie. Iar exemplul cel mai bun este nou-inaugurata secţie de votare Ialoveni – la 10 kilometri de capitala Chişinău, unde se află alte 4 secţii.
O privire pe hartă scoate în evidenţă faptul că aproape toate secţiile de votare din Moldova se află grupate în 3 posibile trasee de turism electoral. Practic, toate secţiile nou-înfiinţate se află în imediata apropiere a altor deja existente, în timp ce aproape jumate din teritoriul Basarabiei nu este acoperit de nicio secţie. Iată cele 3 trasee:
1. Traseul Chişinău – Ungheni. Patru secţii în Chişinău, câte una în Ialoveni (10km de Chişinău), Hânceşti (36 km), Călăraşi (49 km), Nisporeni (70 km), Ungheni (100km). Este zona central-vestică a Rep. Moldova.
2. Traseul sudic. Acesta se află de-a lungul Prutului, la graniţa cu Găgăuzia, şi cuprinde: Giurgiuleşti, Cahul, Cantemir, Leova şi Cimişlia. Toate localităţile se află pe acelaşi traseu, la distanţe aproximativ egale, iar drumul dintre ele poate fi parcurs integral cu autocarul în câteva ore. Exceptând Cahul, toate sunt localităţi cu 3-12.000 de locuitori.
3. Circuitul Bălţi-Soroca. Include localităţile de 40.000 de locuitori Bălţi şi Soroca, precum şi Drochia, Floreşti şi Edineţ, oraşe mici, aflate în apropiere.
Voturile lui Ponta – curat indigo!
Dacă vi se par scoase din burtă traseele de mai sus, iată statistica voturilor:
La Chişinău, Ponta pierde votul, la mare distanţă de Iohannis, la cele două secţii din Ambasada României, dar ia 412, respectiv 429 de voturi. În sediul Secţiei Consulare, unde sunt alte două secţii de votare, Ponta pierde la mică distanţă de Iohannis, rezultatele votului pro-Ponta fiind, de asemenea, apropiate: 596, respectiv 651 de voturi. 623 de voturi obţine Ponta şi la Ialoveni, unde observatorii cheamă Poliţia pentru că găsesc în faţa secţiei un microbuz decorat cu afişe ale lui Victor Ponta, care transporta alegători. La Nisiporeni, Călăraşi şi Ungheni, Ponta ia 405, 455, 495 de voturi.
Cifrele lui Ponta sunt constante, deşi localităţile de pe traseu diferă mult. El ia aproape la fel de multe voturi la 2 sectii din Chişinău (600.000 de locuitori) şi la Ialoveni (12.000 de locuitori). La fel, pe tot traseul Chişinău, Secţia consulară a Ambasadei române – până la Ungheni, Ponta ia între 405 şi 495 de voturi, indiferent dacă acele secţii erau în zone cu sute de mii, sau cu doar 15.000 de locuitori.
Un transfer important se petrece şi către Orhei, unde Ponta ia 649 de voturi – aproape cât cele 651 din secţia Chişinău 2.
Şi în celelalte zone apar coincidenţe bizare: Pe tot traseul Edineţ-Drochia-Floreşti-Soroca, Ponta ia în jur de 250 de voturi pe secţie, în oraşe cu o medie a populaţiei de peste 25.000 de mii de locuitori.
În sud, altă coincidenţă: Leova şi Cimişlia, care sunt la 20 de kilometri una de alta şi au populaţii de doar 10.000 de locuitori, îi dau lui Ponta 348, respectiv 350 de voturi.
În timp ce voturile lui Ponta par trase la indigo, variind pe fiecare traseu cu maxim 10%, voturile celorlalţi candidaţi variază natural de la o secţie la alta, uneori şi cu 100%. Klaus Iohannis, de exemplu, ia la secţiile din Chişinău între 652 şi 910 voturi, iar la Orhei, doar 414 ! (prin comparaţie, la două secţii din Chişinău, Iohannis ia cu peste 100% mai multe voturi decât la Orhei)
Moldova – campioană mondială la votat (la votat Victor Ponta)
Cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie, Moldova a devenit titulara unui nou tip de record – „locul în care se votează în draci”. Într-un clasament al secţiilor în care s-a votat cel mai mult, Moldova deţine 5 din primele 12 locuri. În 2 noiembrie, pe primul loc s-a situat secţia „Chişinău 2” – 2325 de voturi – cu 100 de voturi mai mult decât la Londra, şi 200 mai multe decât la Paris.
Dar minunea cea mai mare s-a produs la Ialoveni. În acest oraş de 12.000 de locuitori, înfrăţit cu comuna Topraisar din Judeţul Constanţa, au votat 2211 români, cu 350 mai mulţi decât în Munchen. În timp ce Ialoveni are, conform datelor de recensământ, câteva zeci de cetăţeni români şi e situat la 10 km de cele 4 secţii de votare din Chişinău, Munchen are doar o singură secţie de votare, care acoperă o sută de mii de kilometri pătraţi din teritoriul Germaniei, cu o populaţie totală de câteva zeci de mii de cetăţeni români.
Rep. Moldova mai deţine un record imposibil de atins – este singura ţară din diaspora în care Victor Ponta a câştigat alegerile din 2 noiembrie. Exceptând Moldova, unde candidatul PSD s-a distanţat la 6 procente în faţa lui Iohannis, toate ţările cu populaţie română (fără România) i-au dat lui Ponta între 1% şi 17% din voturi.
Altfel, Ponta a reuşit să câştige alegerile din alte 5 ambasade, în ţări fără populaţie română şi unde a votat doar personalul consular, sub directa supraveghere a ambasadorilor. Dintre acestea, menţionăm Coreea de Nord (Ponta a luat 33% din cele 9 voturi legal exprimate) şi Zimbabwe (6 voturi în total, din care 4 pentru Ponta).
La finalul articolului veţi găsi un tabel cu toate secţiile de votare de top şi veţi putea vedea cu ochii dumneavoastra dimensiunile „miracolului moldovenensc”.
Explicaţii de doi lei. Moldoveneşti.
Niciuna din explicaţiile încercate de oamenii PSD nu poate justifica victoria din Rep. Moldova. Filiala PSD Chişinău e înfiinţată din 2012, iar eficienţa ei a fost dovedită la europarlamentare, când nu au reuşit să scoată nici 400 de voturi. Prietenia lui Ponta cu premierul moldovean Iurie Leancă, la fel, există de ani buni, fără ca acest lucru să se fi tradus vreodată în voturi. Iar Leancă este cunoscut în Moldova ca fiind un aprig duşman al ideii de unire cu România, deci asocierea dintre cei doi nu poate decât să-i dăuneze lui Ponta, printre alegătorii din Basarabia.
În plus, românii din Spania, Italia, sau Franţa sunt plecaţi din România, unde intenţionează să se întoarcă, sau unde au familie, prieteni, proprietăţi. Deci este normal să fie direct interesaţi de politica ţării şi să voteze, spre deosebire de moldoveni – care fie trăiesc şi votează în România, fie rămân acasă şi îi interesează mai mult politica din Rep. Moldova.
Şmecherie cu ghivent
Chiar dacă 22.000 de voturi din Republica Moldova nu sunt suficiente pentru ca Ponta să se distanţeze de competitori, şmecheria aplicată de PSD în Basarabia acoperă două minciuni ale actualului Guvern:
Păstrarea aceluiaşi număr de secţii de votare. Faţă de prezidenţialele din 2009, Guvernul Ponta a desfiinţat secţii de votare din Spania, Franţa, Anglia, SUA – locuri în care PSD ia de obicei sub 10% din voturi. Pentru a păstra aparenţele, au fost înfiinţate, la schimb, 13 noi secţii în sate, comune şi oraşe cu 15.000 de locuitori din Republica Moldova.
Creşterea numărului de votanţi. Faţă de 2009, numărul românilor din străinătate s-a triplat (de la 0,8 milioane, la 2,4 milioane). Dacă numărul voturilor ar fi fost similar cu cel din 2009, ar fi fost evidentă manevra Guvernului Ponta prin care a limitat dreptul de vot. Cele 10-15.000 de voturi în plus din Rep. Moldova au umflat cu peste 10% totalul în diaspora, dându-le oamenilor lui Ponta dreptul de a se lăuda că au votat mai mulţi români din străinătate, deci iată ce bine au fost organizate alegerile!
Mai trebuie notat un lucru – înfiinţând o grămadă de secţii prin sate şi orăşele din Rep. Moldova, băieţii lui Ponta au încercat să opereze „pe sub radar”: S-au gândit că nu o să bată la ochi cele 466 de voturi (din care majoritatea în contul lui Ponta) înregistrate la Cantemir, de exemplu. Iar faptul că au înfiinţat secţii pe coclauri a iuţit considerabil procesul de votare în Moldova – de exemplu, la Cimişlia sau Edineţ nu a stat nimeni la coadă 6 ore, aşa cum s-a întâmplat la Londra sau la Paris.
Duminică, staţi cu ochii pe Moldova!
Toate cifrele pe care vi le-am prezentat mai sus (precum şi altele care nu au mai încăput în acest material) indică o fraudă electorală de proporţii în 2 noiembrie 2014, în Republica Moldova.
Deocamdată, ce s-a întâmplat acolo oferă doar justificări celor care au organizat operaţiunea „votul în diaspora”. Dar, dacă duminică se va repeta situaţia din 2004 sau cea din 2009, când rezultatul final a fost tranşat de câteva zeci de mii – o sută de mii de voturi, atunci 20-30.000 de voturi „scoase din pălărie” în Republica Moldova pot face diferenţa.
Duminică, staţi cu ochii pe Moldova – urmează să se întâmple lucruri interesante acolo…
Foto: Topul secţiilor la care s-a votat cel mai mult în 2 noiembrie.
