Pe 24 februarie a.c., în Cumpăna, mai pe înserat, localnicii au dat startul străvechii sărbători a Dragobetelui. Pe la ora 18:00, în sala mare a Casei de Cultură din comună, s-au strâns cumpănenii cu mic cu mare să se distreze la petrecerea organizată de Mariana Gâju, primarul comunei, care alături de Consiliul Local, a reuşit să le ofere cumpănenilor o seară de neuitat, la sfârşit de iarnă. Evenimentul s-a numit “Tradiţii Româneşti – Dragobete. Sărbătoarea Dragostei la Cumpăna” şi a fost sărbătorit cu mare fast. Momentul a oferit locuitorilor comunei o după-amiază plăcută, plină de dragoste şi un spectacol de muzică populară susţinut de Elena Milea, Monica Mocanu, Nicolae Brăteanu şi Ansamblul folcloric “Româncuţa” din comuna Cumpăna. Autorităţile locale au fost, de asemenea, prezente la eveniment, petrecând alături de localnici. Laolaltă, indifferent de vârstă, aceştia au dovedit că sufletul rămâne veşnic tânăr şi îndrăgostit.
Un articol de Sebastian TARCEA, Andreea PAVEL
Primarul localităţii, Mariana Gâju, a organizat o mare petrecere şi pe 14 februarie, de Valentine’s Day, atunci când cei mai tineri sărbătoresc Ziua Îndrăgostiţilor. Atunci edilul a invitat la sărbătoare nume celebre precum Paula Seling, Fly Project, Akcent şi Ro-Mania. Programul artistic a mai inclus şi trupa de dans Salsa Friends & Family, pe Laura şi Laurenţiu Bogorodea, fraţi gemeni şi parteneri de dans, dar şi o prezentare de modă. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările „se logodesc” în această zi. Pe 24 februarie, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: „Dragobetele sărută fetele”. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.
