Litoralul românesc

Românii au fost minţiţi – seceta nu e de vină pentru scumpirea pâinii!

Exportatorii au trimis grâul românesc peste hotare

Luna aceasta, românii au avut parte de o scumpire anunţată de multă vreme. Preţul pâinii a crescut cu 20-30%, în funcţie de sortiment şi preţul anterior. Printre motivele invocate pentru această scumpire a fost trecută, la loc de cinste, seceta ce a cuprins aproape întreaga ţară în ultimele săptămâni. Ce-i drept – seceta e cât se poate de reală şi de periculoasă. Dar ea nu are cum să influenţeze preţul pâinii, pentru că s-a instalat abia după ce grâul ajunsese la maturitate. Culturile de floarea soarelui şi mai ales porumbul vor avea de suferit de pe urma ei, dar grâul, nu! În realitate, situaţia se prezintă invers decât ni s-a spus: Deşi ceva mai mică decât anul trecut, recolta de grâu este de o calitate superioară. Grâu pentru panificaţie ar fi destul, dar acesta, în mod tradiţional, ia calea exportului. După ce anul trecut preţul grâului s-a prăbuşit, după intrarea pe piaţă a recoltei-record, marii jucători au schimbat anul acesta strategia. Prea puţin din grâul românesc a ajuns la măcinat, majoritatea fiind depozitat, în aşteptarea exportului şi a creşterii preţurilor.

Un articol de Răzvan PETRE

Cronologia secetelor

Anul trecut a fost unul de excepţie pentru agricultura românească. Producţiile la principalele culturi – grâu şi porumb – au depăşit cu milioane de tone media multianuală. Odată grânele strânse, situaţia agrometeorologică s-a sucit la 180 de grade. Toamna a fost excepţional de săracă în precipitaţii. Dunărea a scăzut, provocând blocarea barjelor. Câmpul s-a uscat, iar capania de însămânţări de toamnă a fost amânată până la un termen indefinit. În unele locuri, aceasta a debutat în decembrie – prima lună în care a plouat suficient pentru a permite desţelenirea ogoarelor. Anul 2012 a început cu ninsori abundente, în sudul şi estul ţării înregistrându-se niveluri-record de nea depusă în câmp. Agrometeorologii au avertizat atunci asupra primejdiei topirii bruşte, care ar fi putut duce la băltiri şi, implicit, la sufocarea culturilor însămânţate. Din fericire, temperaturile nu au crescut foarte repede, iar băltirile au afectat zone izolate. Odată dusă zăpada, apa rezultată a asigurat niveluri optime de umiditate în sol, până în luna aprilie. Un alt pericol pentru culturile de grâu, orz şi secară a fost evitat la mustaţă, ploile din luna mai sosind la timp pentru a asigura ultima fază de dezvoltare a plantelor. Începând cu a doua jumătate a lunii iunie, seceta a început să îşi facă simţită prezenţa. Dar pentru grâu, venirea ei a fost o veste bună – soarele şi uscăciunea fiind necesare pentru maturizarea boabelor şi pentru desfăşurarea în condiţii optime a operaţiunilor de recoltare (grâul recoltat pe vreme ploioasă riscă să putrezească în depozit, dacă nu este uscat înainte de silozare). De-abia după recoltarea grâului, seceta a cuprins aproape întreaga ţară. În momentul de faţă, ne aflăm în situaţie de secetă pedologică avansată în aproape toate zonele geografice, cu excepţia Banatului, unde cantitatea de apă în sol este caracterizată ca „satisfăcătoare”. Principala victimă este cultura porumbului, unde producţia va fi una foarte slabă calitativ şi mai ales cantitativ.

Cât de mică e, în realitate, producţia de anul acesta?

La ora la care scriem aceste rânduri, Ministerul Agriculturii nu a finalizat statistica recoltei la culturile de câmp recoltate în această vară. Cu toate acestea, se vehiculează cifre, care converg spre un numitor comun – circa 4-5 milioane de tone. Oricare va fi cifra finală, ea se va situa undeva în apropierea mediei multianuale. Deci nu se poate vorbi în niciun caz de o producţie dezastruoasă. Sigur – cantitatea de grâu recoltat este net inferioară celei de anul trecut, când au fost raportate 7,2 milioane de tone (producţie similară în 2008). Totuşi stăm mult mai bine decât în 2007 – an secetos, în care producţia abia a sărit de 3 milioane de tone. Tot la capitolul „plusuri” trecuie trecută calitatea producţiei din acest an. În majoritatea cazurilor, aceasta a fost net superioară celor din anii precedenţi.
În ultimii cinci ani, cantitatea de grâu s-a situat în alte două cazuri în apropierea mediei multianuale. În 2009 şi 2010, s-a recoltat 5,2 respectiv 5,8 milioane de tone.

Producătorii acuză imixtiuni politice

În urmă cu o lună, reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) au avut o întâlnire cu oficiali din Ministerul Agriculturii. Ei au cerut, printre altele, instituirea stării de urgenţă, datorită situaţiei create de secetă. Producătorii au avertizat că recoltele de porumb vor fi calamitate în mare proporţie, din cauza lipsei precipitaţiilor. În acelaşi timp, a fost tras un semnal de alarmă în privinţa exporturilor masive de grâu, care fac ca rezervele de materie primă pentru panificaţie să se subţieze, determinând industria pâinii să recurgă la importuri.
Potrivit reprezentanţilor LAPAR, din cele 4-5 milioane de tone de grâu recoltate anul acesta în România, peste 1,5 milioane au luat deja drumul exportului. Ei au opinat că acest trend ar putea fi oprit doar prin instituirea stării de urgenţă. De partea cealaltă, oficialii ministeriali nu au fost la fel de alarmaţi. Cu acea ocazie, Preşedintele LAPAR a declarat ziarului Bursa, în urmă cu trei săptămâni:„Când am cerut instituirea stării de urgenţă, Ministrul ne-a trimis la dictionar. Cred că şi-au dat şi ei seama că situaţia e gravă, dar ca să dea bine la referendumul (n.r. – referendumul pentru demiterea preşedintelui) de duminică, n-au declarat stare de urgenţă…”

Dezastrul de la americani – mană cerească pentru mogulii români

Anul 2012 va rămâne în istorie ca unul dintre cele mai secetoase, în Statele Unite ale Americii. Lipsa precipitaţiilor în lunile aprilie, mai şi iunie au creat un dezastru în sectorul agricol american. Au fost calamitate în special culturile de soia, care asigură o bună parte din necesarul de furaje pe piaţa mondială. Următoarea victimă a fost porumbul. Deşi sudul SUA a fost udat abundent de ploi în ultimele două săptămâni, seceta şi-a făcut efectul negativ, iar producţia de porumb va fi afectată.
Anunţurile privind situaţia negativă din SUA au produs un efect de domino. Astfel, preţurile tuturor produselor agricole, în scădere continuă din 2010 încoace, au luat-o razna. Când lucrurile păreau că s-au stabilizat, a venit anunţul privind recolta de grâu slabă din Franţa (care, alături de România şi Ucraina se află în topul celor mai mari exportatori de cereale, la nivel european).
Valul de ştiri negative a produs o mare bucurie unei categorii speciale de afacerişti – exportatorii de cereale. În România, bucuria a fost dublă, pentru că producţia de anul acesta a fost superioară calitativ celei din anii precedenţi, iar tocmai acest grâu superior este cel mai cerut şi cel mai scump la export. Prin urmare, grânele româneşti au ajuns rapid în siloz, unde au fost oprite în aşteptarea unui preţ mai bun.
În iulie 2011, preţul cu care se vindea tona de grâu, în port la Constanţa, oscila în jurul valorii de 200 de euro. După influxul masiv de cereale, s-a produs o prăbuşire rapidă, tona de grâu fiind îmbarcată cu circa 150 euro/tonă. Anul acesta, jocul de-a aşteptarea a dat roade: Veştile negative şi păstrarea unor mari cantităţi în siloz au dus preţul la un record absolut al ultimilor doi ani. În câmp, grâul s-a tranzacţionat şi cu peste 210 de euro pe tonă, iar la Constanţa, preţul a sărit binişor de 250 euro/tonă.


Paradox românesc: Recolta mică înseamnă dezastru, recolta mare – tot dezastru!

Dacă ne uităm la producţia de cereale în ultimul deceniu, putem spune că România a trecut de la agonie la extaz. Anii excepţionali au fost urmaţi, aproape de fiecare dată, de ani cu producţie slabă. Indiferent de cantităţile recoltate, însă, rezultatul a fost acelaşi – dezastru. În anii cu recolte slabe, mulţi dintre micii proprietari abia şi-au scos cheltuielile, iar principalii actori din industria panificaţiei au fost nevoiţi să recurgă masiv la importuri. În anii de belşug, bucuria a fost de scurtă durată. Asta pentru că cererea (reprezentată în principal de o mână de exportatori) nu a crescut, iar cantităţile masive de grâu intrate simultan pe piaţă au dus la prăbuşirea drastică a preţului. De exemplu, anul trecut, când România a reuşit o producţie-record de peste 7 milioane de tone, preţul grâului s-a prăbuşit, în doar o săptămână, cu peste 25%. Anul acesta, avem o recoltă nici prea mare, nici prea mică. Însă, calitativ, mult peste medie. Din păcate, iată că orice superlativ este de natură a ne aduce doar belele – grâul românesc a fost trimis, masiv, la export, iar preţul pâinii a sărit pârleazul…

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top