Care sunt particularităţile localităţilor din judeţul Tulcea în dezvoltarea economică?
În ultimii ani, judeţul Tulcea a parcurs un traseu ascendent în dezvoltarea economică, culturală şi socială. În ciuda crizei economice acute, mandatul 2008-2012 s-a dovedit a fi unul cu rezultate bune sau foarte bune pentru primarii tulceni. Majoritatea a reuşit să găsească soluţii semnificative pentru problemele din infrastructură, mediul social sau cultural. Cu ajutorul Consiliului Judeţean Tulcea, al ministerelor de resort, sau cu fonduri europene, primarii au atras investitori, au reabilitat străzi, instituţii, au construit sisteme de canalizare, epurare sau apă curentă şi au încercat să deruleze proiecte cu ajutorul cărora să-şi ridice localităţile la standarde apropiate de cele europene. În atragerea investitorilor, unul dintre avantajele primarilor în negociere l-a constituit aşezarea geografică a localităţilor sau clima, şi, implicit, resursele naturale care izvorăsc din aceste două aspecte. Vă prezentăm, în rândurile ce urmează, câteva dintre particularităţile geografice şi economice ale localităţilor din judeţul Tulcea şi, specificul posibilelor investiţii în fiecare dintre acestea.
Un articol de Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE
Comuna Dăeni: Dezvoltarea comunei Dăeni din punct de vedere economic se bazează pe sectoarele tradiţionale, în principal cel agricol. Parteneriatele public-privat sunt slab reprezentate în comuna Dăeni, Primăria dorind intensificarea relaţiilor cu mediul privat. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân fertilitatea solurilor pentru agricultură si potenţialul turistic oferit de accesul la fluviul Dunăre. Aflată în partea de sud-vest a judeţului Tulcea, delimitată spre vest de Dunărea Veche (sau braţul Măcin al Dunării), comuna are, ca şi în cazul comunelor înconjurătoare (Ostrov, Topolog, Casimcea), un fundament format din şisturi verzi şi o cuvertură acoperitoare de depozite loessoide. În funcţie de tipul de rocă din componenţa lor, şisturile verzi se pot întrebuinţa (probabil că, sporadic, au şi fost exploatate) în construcţii ca blocuri brute şi blocuri mozaic, moloane, sau ca piatră spartă pentru întreţinerea şoselelor, pentru confecţionarea de pavele şi borduri. Conform datelor disponibile la momentul actual, în zona Dăeni, singura localitate a comunei cu acelaşi nume, s-au exploatat şisturi verzi, cuarţoase, compacte. Cariera se numea “Pietriş”, probabil din cauza faptului că sortul granulometric principal avea dimensiunile pietrişului şi era amplasată la 3 km sud de . Principalul avantaj pentru dezvoltarea turismului în comuna Dăeni este reprezentat de accesul la Dunăre.
Comuna Greci: Din punct de vedere economic, dezvoltarea comunei Greci se bazează în general pe industria uşoară, care a 
înregistrat creşterea cea mai rapidă. Principalul angajator este fabrica de confecţii din localitate, fabrică care foloseşte forţa de muncă necalificată, în special din rândul populaţiei de sex feminin. Sectorul cu cel mai rapid declin este considerat a fi exploatarea şi prelucrarea pietrei, deşi analiza solului arată existenţa unor resurse importante de granodiorit, care pot fi folosite la întreţinerea drumurilor, căilor ferate, precum şi pentru construcţii. În ultimii trei ani, mediul de afaceri s-a dezvoltat, ceea ce a dus la o creştere lentă a puterii economice a comunităţii. Pentru potenţialii investitori, cei mai atractivi factori economici din comunitate sunt: calitatea forţei de muncă şi proximitatea faţă de oraşele Brăila şi Galaţi. Pe teritoriul acestei comune este cunoscută existenţa marelui zăcământ de granit Greci, dar cea mai parte a lui este constituită din granodiorite, granitele fiind prezente subordonat. Granodioritele se întâlnesc în versantul vestic al masivului Greci şi reprezintă rocile cu cea mai mare importanţă ă. Din punct de vedere al oportunităţilor privind valorificarea resurselor minerale sunt înregistrate trei contracte de exploatare la Agenţia Naţională de Resurse Minerale.Pe de altă parte, Comuna Greci este situată în vestul Parcului Munţii Măcinului, deţinând 3000 ha din suprafaţa totală de .321 ha a Parcului.
Comuna Horia: Sectoarele economice cu cea mai rapidă creştere din localitate şi cele ce păstrează şansele cele mai ridicate de dezvoltare în viitor, conform primăriei, sunt: acvacultura (sturioni) pe suprafaţa luciului de apă), exploatare de piatră (carieră) şi agricultura la nivelul asociaţilor agricole. Cei mai atractivi factori caracteristici mediului de afaceri pentru potenţialii investitori sunt forţa de muncă disponibilă, întinderea terenurilor extravilane nevalorificate, existenţa luciului de apă, precum şi a resurselor de sol-subsol. Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani, iar dinamica economică a localităţii poate fi caracterizată prin stabilitate. Autorităţile publice locale consideră că relaţia cu IMM-urile trebuie îmbunătăţită prin desfăşurarea de proiecte comune în serviciul comunităţii, precum şi prin furnizarea reciprocă de servicii de utilitate publică, de consultanţă pentru proiecte şi studii de fezabilitate. În două (Horia şi Floreşti) din cele trei localităţi ale comunei se regăsesc urmele vechilor cariere de exploatare a rocilor. Lângă Floreşti, la 15 km nord-vest de localitate, în Dealul Babair, s-a extras un conglomerat de culoare închisă, având o grosime de aproximativ 10 m. După operaţia de concasare el s-a folosit ca pietriş pentru întreţinerea drumurilor.
Comuna I.C. Brătianu: În opinia autorităţilor publice, sectoarele economice cu şansele cele mai mari de dezvoltare pentru viitor sunt turismul (susţinut prin avantajul comparativ al porţiunii de plajă ce aparţine teritoriului administrativ al comunei) şi transportul naval. La cealaltă extremă, activităţile economice tradiţionale, agricultura şi piscicultura, sunt sectoare aflate în declin. Activităţile piscicole, în trecut sector de bază al economiei comunităţii, se află în prezent în declin, atât pe fondul general al migraţiei forţei de muncă înspre centrele urbane, cât şi datorită unui număr ridicat de restricţii instituit în zonă pentru protejarea şi regenerarea resurselor piscicole. Sectorul privat este constituit din 10 IMM-uri înregistrate şi active. În opinia autorităţilor locale, dezvoltarea relaţiilor cu IMM-urile este considerată benefică pentru comunitate, în condiţiile în care acestea creează locuri de muncă şi contribuie financiar la bugetul local. Mediul de afaceri a rămas neschimbat în ultimii trei ani, iar baza economică este stabilă – nu s-au înregistrat nici creşteri, nici scăderi. Cel mai atractiv factor pentru potenţialii investitori este proximitatea centrului urban Galaţi. Prin opoziţie, infrastructura slab reabilitată şi infiltraţiile pânzei freatice sunt consideraţi de către autorităţile locale ce descurajează potenţialii investitori.
Comuna Jurilovca: Sectorul favorizat într-o măsură mai mare de condiţiile locale la nivelul comunei Jurilovca este sectorul piscicol. Comuna Jurilovca fiind o aşezare marginală, de la contactul cu podişul dobrogean deţine terenuri agricole fertile pentru diverse culturi. Activitatea economică principală a comunei este prelucrarea peştelui în conserve şi semiconserve. Dintre facilităţile pe care le oferă comuna Jurilovca potenţialilor investitori se numără zona turistică de proiecte ”greenfield”. Dintre cele trei sate ale comunei (Jurilovca, Sălcioara şi Vişina), numai în primul se regăsesc urme ale exploatării rocilor (nisip şi calcar). Nisipul s-a extras ocazional, pentru necesităţi locale, în zona peninsulei Dolojman şi în lacul Goloviţa. Calcarul (de culoare alb-gălbuie, compact, alternând cu calcare marnoase şi conţinând accidente silicioase) s-a folosit pentru necesităţi locale, îndeosebi pentru construcţia locuinţelor şi împrejmuirilor. S-au putut extrage şi blocuri mai mari, care se prelucrau usor.
Comuna Mahmudia: Din punct de vedere economic, dezvoltarea comunei Mahmudia se bazează pe dezvoltarea sectoarelor turism şi comerţ, sectoarele cu creşterea cea mai rapidă. În opoziţie, sectoarele cu cel mai rapid declin sunt: agricultura, pescuitul şi creşterea animalelor. Autorităţile apreciază că mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar dinamica economiei este una pozitivă, considerând că valorificarea potenţialului turistic este baza dezvoltării economice viitoare; pe de altă parte, solicită o implicare mai mare a autorităţilor regionale pentru definitivarea cadrului de reglementare în domeniu. În comună s-au iniţiat parteneriate pentru exploatarea potenţialului eolian, Primăria încheind deja primul contract de concesionare în vederea producerii de energie eoliană. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt consideraţi: poziţionarea geografică, infrastructura reabilitată aproape integral şi potenţialul ridicat al forţei de muncă. Mahmudia, singura localitate din cadrul comunei, este foarte bine cunoscută pentru exploatarea calcarului, în carierele “Caeracul Mare Est”, “Vârtop”, “Caeracul Mare Vest”, “Dealul Caeracel”, aflate la 4 km sud-vest de localitate, în culmile cu acelaşi nume. Deşi exploatarea s-a diminuat semnificativ în ultimii ani, în unele cariere activitatea continuă şi în prezent. Calcarul (stratificat în bancuri groase, cu structura criptocristalină, compact, parţial brecios, cu diaclaze umplute cu calcit şi goluri carstice conţinând argilă reziduală) este folosit la Combinatul siderurgic din Galaţi pentru prepararea aglomeratului autofondant şi ca fondant în furnale. Alte întrebuinţări includ întreţinerea drumurilor şi căilor ferate, ca material pentru construcţii şi la fabricarea varului.
Comuna Slava Cercheză: Sectorul economic cu cea mai rapidă creştere din localitate şi cu şansele cele mai ridicate de dezvoltare în viitor este considerat cel al construcţiilor, în timp ce agricultura, zootehnia şi apicultura sunt percepute ca ramuri aflate în declin. Cei mai atractivi factori caracteristici mediului de afaceri constau în specificul zonei, anume: resursele naturale ce pot fi destinate construcţiilor şi potenţialul turistic-cultural conferit de prezenţa unei importante comunităţi lipoveneşti-ortodoxe de rit vechi, cu un grad ridicat de conservare a lăcaşelor de cult şi a tradiţiilor. De asemenea, teritoriul comunei este cuprins în arealul Natura 2000, ceea ce oferă deopotrivă oportunităţi şi piedici pentru dezvoltarea economică locală. În cele două localităţi ale comunei, Slava Cercheză şi Slava Rusă, s-a extras şi valorificat gresie. În cariera Cabana Balca, existentă la vest de localitatea Slava Cercheză, s-a exploatat ocazional o gresie calcaroasă. De culoare alb-gălbuie, roca este dură, compactă, fin granulară, fiind întrebuinţată ca piatră pentru efectuarea diverselor construcţii locale şi ca piatră spartă pentru întreţinerea drumurilor.
Comuna Sarichioi: Dezvoltarea comunei Sarichioi, din punct de vedere economic, se bazează pe următoarele sectoare, cu 
potenţial de dezvoltare: pescuit, legumicultură şi turism. În opoziţie, se înregistrează un declin al sectoarelor tradiţionale de creştere a animalelor, agricultură de câmp şi viticultură. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân: poziţia geografică favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului, posibilitatea de a înfiinţa noi cariere de exploatare a pietrei şi ţialul eolian. Reţeaua hidrografică este reprezentată în special de accesul la cele două lacuri, lacul Babadag şi lacul Razim. Proiectele considerate prioritare pentru comună sunt: reabilitarea infrastructurii rutiere şi a infrastructurii de mediu, valorificarea patrimoniului local, modernizarea serviciilor publice, instruirea resursei umane şi dezvoltarea de proiecte turistice.
Comuna Luncaviţa: Autorităţile locale consideră că dezvoltarea comunei Luncaviţa din punct de vedere economic se va construi viitor pe sectoarele: agricultură (cultura vegetală, zootehnia) şi confecţii. În opoziţie, se înregistrează un declin al activităţilor de piscicultură şi turism. Înprezent, resursele piscicole ale comunei sunt semnificative (o suprafaţă de 700 ha apă) şi se apreciază pe viitor renaturarea zonei cu circa 2000 ha. Sectorul privat dispune de 54 IMM-uri înregistrate şi active. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt resursele naturale de sol favorabile şi resursele eoliene. Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani, iar baza economică a înregistrat o creştere lentă.
Comuna Jijila: Dezvoltarea comunei Jijila din punct de vedere economic se bazează pe sectoarele cu creşterea cea mai rapidă, agricultura şi sectorul de investiţii. Sectoarele cu cel mai rapid declin sunt zootehnia şi industria mică. mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt zona favorabilă pentru dezvoltarea sectorului industrial datorită proximităţii urbane Brăila – Galaţi; potenţial pentru energie eoliană; existenţa unei reţele de gaz-metan. Pe de altă parte, unul dintre dezavantajele comunei pentru potenţialii investitori este lipsa peste Dunăre. Sectorul privat dispune de 60 IMM-uri înregistrate şi active. În general, condiţiile naturale de sol, climă şi relief sunt favorabile dezvoltării agriculturii. Se cultivă cereale, fasole, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartofi, legume, lucernă, dar şi pomi fructiferi şi a viţei de vie.
Comuna Cerna: Dezvoltarea comunei Cerna din punct de vedere economic se bazează pe exploatarea intensă a carierelor de piatră, sectorul favorizat într-o măsură mai mare de condiţiile locale. În opoziţie, se înregistrează un declin al activităţilor tradiţionale de agricultură şi zootehnie în comună. Sectorul privat dispune de 68 IMM-uri. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân resursele naturale de sol favorabile pentru exploatări de piatră şi resursele eoliene. Exploatarea substanţelor minerale solide s-a efectuat în toate cele patru localităţi componente ale comunei. Mediul de afaceri a înregistrat o creştere rapidă în ultimii trei ani.
Comuna Casimcea: În cadrul sondajului realizat la nivelul Primăriei, agricultura şi sectorul energetic (mai exact generarea de energie neconvenţională eoliană) au fost menţionate ca fiind sectoarele ce prezintă cel mai înalt potenţial de dezvoltare economică şi care ar putea înregistra cea mai rapidă ascensiune. De asemenea, dinamica economică a comunităţii în ultimii cinci ani a fost apreciată ca fiind pozitivă. cele 30 de IMM-uri înregistrate la nivel local, doar 17 sunt active. În ceea ce priveşte care au investit pentru valorificarea potenţialului eolian în comuna Casimcea, amintim Blue Energy SRL şi SC Intertrans Carla SRL. Nivelul scăzut al taxelor percepute la nivel local este considerat un factor atractiv pentru mediul ţional. Conform datelor disponibile, exploatarea substanţelor minerale solide (şisturi verzi) în această ă se face numai în localităţile Casimcea, Corugea şi Rahman.
Comuna Beştepe: Dezvoltarea comunei Beştepe din punct de vedere economic se bazează pe sectoarele agricultură, turism şi 
producţie de energie alternativă. În opoziţie, se înregistrează un declin al ăţilor tradiţionale de zootehnie şi piscicultură. Primăria colaborează cu cele trei IMM-uri din comună prin informări şi consultări reciproce. Cu toate acestea, Primăria doreşte intensificarea relaţiilor cu mediul privat, cu obiectivul central de creare de locuri de muncă pentru populaţia tânără. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân potenţialul eolian, resursele naturale din Deltă, aşezarea geografică a localităţii şi resursele de sol favorabile pentru agricultură. de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani, iar baza economică este stabilă.
Comuna Văcăreni: Dezvoltarea comunei Văcăreni din punct de vedere economic se bazează pe sectoarele agricol şi zootehnic. În opoziţie, se înregistrează un declin al industriei textile în comună. mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân distanţa mică faţă de centrele urbane şi existenţa unor zone favorabile pentru amenajarea de parcuri eoliene. În împrejurimile localităţii Văcăreni, în Cariera Bugeag, situată în creasta dealului cu acelaşi nume, în lungul şoselei spre localitatea I.C. Brătianu, s-au extras cuarţite albe şi negricioase, care s-au folosit sub formă de piatră spartă pentru întreţinerea drumurilor şi ca agregate pentru betoane.
Comuna Izoarele: Dezvoltarea comunei Izvoarele din punct de vedere economic se bazează pe sectoarele agricultură şi concesionare/vânzări de terenuri. Pe de altă parte, se înregistrează un declin al viticulturii datorat unei ări deficitare a acestei resurse. Primăria doreşte intensificarea relaţiilor cu mediul privat, având obiectiv crearea de locuri de muncă pentru tineri. Sectorul privat dispune de 6 IMM-uri înregistrate şi active. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân resursele de sol favorabile activităţi agricole.
Comuna Beidaud: Sectorul economic cu cea mai rapidă creştere din localitate este zootehnia. Şansele cele mai ridicate de dezvoltare în viitor sunt atribuite însă proiectelor de investiţii în producţia de energie eoliană. Agricultura şi sectorul primar înregistrează un declin rapid. Cel mai atractiv factor caracteristic mediului de afaceri pentru potenţialii investitori este avantajul specific oferit de potenţialul eolian. În această direcţie, Primăria a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu o firmă pentru constituirea unui parc eolian de 100 MW. Un factor descurajant îl constituie starea necorespunzătoare a sistemului de irigaţii, element ce ridică obstacole practicării agriculturii. Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani, iar dinamica economică a localităţii poate fi caracterizată prin stabilitate.
Comuna Stejaru: Dezvoltarea comunei Stejaru din punct de vedere economic se bazează pe sectoarele de import-export animale, agroalimentar şi valorificarea potenţialului eolian. În contrast, se înregistrează un declin al mineritului şi al activităţilor micilor meşteşugari în comună. În comună există un incinerator de deşeuri de cadavre animale (considerat unul dintre cele mai moderne din ţară) situat în localitatea Mina Altîn Tepe. Se remarcă potenţialul deosebit al contribuabililor din comună pentru susţinerea diferitelor investiţii la nivelul comunităţii. În acelaşi timp autorităţile locale evidenţiază atitudinea pozitivă a comunităţii faţă de întreprinzătorii străini. Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii 3 ani iar dinamica economică a înregistrat o creştere lentă. Comuna Stejaru este printre cele mai mici din judeţul Tulcea, dar nu este lipsită de resurse minerale solide valorificabile. Acestea cuprind şisturi cristaline, şisturi verzi, depozite loessoide şi pirită cupriferă. La Mina Altîn Tepe, din localitatea cu acelaşi nume, care aparţine de comuna Stejaru, s-a extras minereu de cupru.
Comuna Murighiol: Domeniile percepute ca având şanse reale de expansiune în viitor sunt turismul, piscicultura şi comerţul, în timp ce domeniile în declin sunt agricultura, industria mică şi mijlocie şi meşteşugurile. Pentru potenţialii investitori, cei mai atractivi factori rămân varietatea formelor de relief (mediul natural), precum şi potenţialul eolian-energetic. La Murighiol şi Dunavăţu, în culmile Movila – Duna – Murighiol şi Dunavăţu de Sus, între Lacul Pietrei şi localitatea Dunavăţu de Sus, se găsesc calcare, în cantităţi mari, ce pot fi utilizate în următoarele domenii: siderurgie, metalurgie, fabricarea sodei, ceramicii fine, sticlei şi varului gras. Sorturile granulare necorespunzătoare domeniilor arătate pot fi întrebuinţate ca piatră naturală pentru construcţii sau pentru întreţinerea drumurilor sau căii ferate. Condiţiile de exploatare şi accesul la zăcământ sunt bune, favorizând o extragere eficientă.
Comuna Niculiţel: Dezvoltarea comunei Niculiţel din punct de vedere economic are la bază viticultura şi industria lemnului. Situaţia 
din teren arată însă în prezent un declin al producţiei de vin, a soiului de vin cunoscut drept vinul de Niculiţel. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân potenţialul pentru viticultură, cariera de piatră din comună şi potenţialul de creare de câmpuri eoliene. Comuna Niculiţel este situată în partea nordică a Dobrogei, într-un relief de dealuri mici cultivate agricol, cu viţă de vie şi pomi fructiferi.
Comuna Peceneaga: Dezvoltarea comunei Peceneaga din punct de vedere economic se bazează pe următoarele sectoare: agricultura şi industria uşoară (textilă). Datorită apropierii de Dunăre există locuri prielnice pentru dezvoltarea agroturismului, a pescuitului sportiv şi a activităţilor de agrement. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt: facilităţi din partea Primăriei precum concesionări de terenuri şi scutiri de taxe şi apropierea de oraşul Măcin. Se înregistrează o îmbunătăţire a mediului de dezvoltare a afacerilor în ultimii trei ani şi o creştere medie a dinamicii economice a comunităţii. Proiectele considerate prioritare de către autorităţile locale pentru dezvoltarea comunităţii sunt: infrastructura rutieră, infrastructura de mediu, instruirea resursei umane, dezvoltarea de strategii integrate de turism şi dezvoltarea parteneriatelor public-privat.
Comuna Smârdan: În opinia autorităţilor publice, sectoarele economice cu şansele cele mai ridicare de dezvoltare economică şi implicit socială a comunităţii sunt turismul (pescuitul sportiv, plimbările cu barca pe Dunăre), agricultura, zootehnia, transportul naval, sectorul de servicii şi piscicultura. La cealaltă extremă, activităţile care au adus un aport economiei comunei în anii trecuţi, cultivarea orezului şi industria textilă sunt sectoare ce trec prin declin în prezent. Sectorul privat este constituit din 20 IMM-uri înregistrate şi active. Astfel, dezvoltarea relaţiilor cu IMMurile este considerată benefică pentru comunitate, în condiţiile în care acestea creează locuri de muncă, asigură transportul/accesibilitatea localităţii şi contribuie financiar la bugetul local. În ultimi trei ani s-a înregistrat o îmbunătăţire a mediului de afaceri şi o creştere lentă a puterii economice a comunităţii, însoţită de o creştere a veniturilor. Avantajele comparative ale comunei Smârdan pentru atragerea de investiţii sunt: accesul fluvial, fertilitatea solului şi potenţialul turistic.
