Politic

Remus Negoi, bilanţul activităţilor desfăşurate pe plan local, la 6 luni de mandat

Senatorul Remus Negoi a făcut public bilanțul activităților sale pe plan local, după 6 luni de mandat:

„Ca senator de Constanţa, voi acorda întotdeauna o atenţie deosebită problemelor locale. De aceea, activitatea la Cabinetul Parlamentar reprezintă pentru mine o parte însemnată a muncii de senator căreia îi aloc timp la fiecare sfârşit de săptămână.

Pe lângă audienţe şi întâlniri cu cetăţenii, am avut în cele 6 luni de mandat, şi întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, discuţii şi consultări cu consilierii locali din municipiul Constanta şi cu viceprimarul, Florin Cocargeanu.

Pentru a putea reprezenta interesele cetăţenilor din Constanţa trebuie să fiu mereu conectat la dinamica locală şi să promovez un dialog real cu oamenii care se confruntă zi de zi cu situaţiile pe care dorim să le rezolvăm.

În acest sens, am organizat, împreună cu colegii mei consilieri locali, vizite în mai multe localităţi din judeţ pentru a constata neregulile cu care acestea se confruntă. Astfel, am descoperit cum în Năvodari nu sunt respectate autorizaţiile de construcţie şi că, la Cumpăna, malul canalului Dunăre – Marea Neagră se surpă de la o zi la alta, iar autorităţile locale nu intervin în acest sens.

Fiind membru în Comisia de cultură şi media, dar şi pasionat de cultură, principalul meu obiectiv este promovarea patrimoniului cultural local. Judeţul Constanţa se bucură de o bogată moştenire istorică. Am vizitat o parte din monumentele istorice şi obiectivele culturale din judeţ pentru a vedea cu ochii mei în ce stare se află şi a găsi soluţii pentru conservarea, reabilitarea şi punerea lor în valoare.

Unul dintre obiectivele importante asupra căruia mi-am îndreptat atenţia încă de la începutul mandatului este Palatul Regal din Mamaia, o adevărată perlă culturală a oraşului. Acesta se află, din păcate, într-o stare avansată de degradare. Am avut o primă discuție cu Iulia Popovici, secretar de stat în Ministerul Culturii, pentru a găsi căi prin care ministerul să-şi exercite dreptul de preemțiune în ceea ce priveşte acest obiectiv cultural important din judeţul Constanţa.

De asemenea, am fost, împreună cu vicepreşedintele CJC, Petre Enciu, la Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, aflat pe lista indicativă UNESCO. Bisericile din cretă de la Murfatlar, aşa cum mai este cunoscut, se află la o distanță de 15 km de litoralul Mării Negre, pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră şi sunt aşezăminte de pe la jumătatea secolului al X-lea. Ansamblul, săpat într-un deal de cretă, este alcătuit din camere şi galerii şi a fost descoperit în 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. În opinia cercetătorilor, aici au fost prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României. Din nefericire, Ansamblul Rupestru de la Murfatlar nu poate fi vizitat şi nu a fost deschis nicidată publicului larg. Specialiştii mi-au spus că este dificil ca bisericile de cretă să fie integrate în circuitul turistic, pentru că vizitarea lor ar putea duce la degradarea acestora, însă pot fi găsite soluţii alternative, precum protejarea lor cu panouri de sticlă.

Cetăţile romane din linia de apărare Limes reprezintă un subiect de interes pentru mine, mai ales că a fost deja depus la UNESCO dosarul pentru ca acestea să intre în Patrimoniul Mondial. Mi-am propus să merg la toate aceste cetăţi din judeţul Constanţa pentru a vedea în ce stare sunt şi cum pot fi conservate, reabilitate şi chiar incluse în circuitul turistic.

Din păcate, am constatat că nu este atât de uşor de ajuns la toate aceste situri. Am mers în sudul judeţului Constanţa, în apropiere de graniţa cu Bulgaria, cu intenţia de a vedea Cetatea Sucidava, aflată pe malul Dunării, în aval de satul Izvoarele. Aici a fost descoperit în 1984 un tezaur compus din 17 obiecte, unele dintre ele relativ bine conservate, altele păstrate în stare fragmentară, destul de precară. Prin valoarea lor artistică şi documentară, piesele componente vin să întregească un patrimoniu de epocă foarte valoros al monumentelor romano-bizantine, descoperite în această parte a imperiului.

Am constatat însă că este o adevărată provocare să mergi la ruinele acestei cetăţi, întrucât nu există indicatoare spre locaţie şi nici drumuri asfaltate sau măcar circulabile cu o maşină obişnuită. Situl este dificil de găsit chiar şi pentru cei care cunosc zona, iar locaţia este greu accesibilă fără o infrastructură pusă la punct.

În schimb, am reuşit să ajung, împreună cu Petre Enciu, la Cetatea Capidava, situată pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă. Aceasta face parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean.

În afara controverselor legate de finanţare şi de modul în care a fost reabilitată, Cetatea Capidava, aflată pe lista indicativă UNESCO, reprezintă un exemplu de bune practici. Pe lângă faptul că a fost restaurat, monumentul urmează să intre în circuitul turistic.

La Hârşova, am ajuns la Cetatea Carsium pentru a vedea, la fața locului, care sunt problemele și de ce întârzie începerea reabilitării, mai ales că fondurile europene destinate lucrărilor ar putea fi pierdute.

Situl arheologic se află pe lista indicativă UNESCO şi există un proiect, aprobat încă din 2019, pentru restaurarea cetăţii care trebuie implementat, însă începerea lucrărilor de reabilitare întârzie. În acest moment, se aşteaptă avizul comisiei tehnice pentru a putea fi demarate procedurile de punere în valoare a monumentului. Cetatea Carsium trebuie îngrădită și apoi specialiștii pot să facă lucrări de întreținere şi reabilitare sau descoperiri.

Voi atrage atenţia, prin Comisia reunită a Parlamentului pentru relaţia cu UNESCO, asupra faptului că acest proiect este blocat, la 2 ani de la aprobare, şi că există riscul de a pierde finanţarea europeană. În plus, trebuie să vedem ce putem face ca Legea achiziţiilor publice să permită flexibilizarea achiziţiilor pentru a fi accesate mai uşor fondurile.

În plus, am fost la Cernavodă, unde se află şi cetatea Axiopolis, care, de asemenea, face parte din linia de demarcație Limes. Doresc să port discuții cu cei de la Ministerul Apărării Naționale pentru a găsi împreună soluții, astfel încât situl arheologic de la Cernavodă, care se află în mijlocul unei unități militare, să poată fi introdus în circuitul turistic, dar, în același timp, să fie continuate săpăturile arheologice acolo. Îi voi întreba, de asemenea, pe reprezentanții Comisiei Naționale Limes în ce stadiu suntem cu dosarul pentru această cetate, în condițiile în care nu este permis acolo accesul specialiștilor. În plus, voi discuta și cu toți colegii din Comisia UNESCO din Parlament, pentru a le expune această problemă. Ar trebui să introducem în circuitul turistic atât Cetatea Axiopolis, cât și mormântul pictat de tip hipogeu din apropierea acesteia și valul de piatră declarat monument istoric, cu atât mai mult cu cât acestea se află pe ruta autocarelor care vin de la București spre Rasova.

Voi continua şi în perioada următoare vizitele în teren, la toate obiectivele culturale din judeţ. Dobrogea, un ţinut încărcat de istorie, ar trebui să devină o atracţie nu numai pentru litoral şi plaje, ci şi prin intermediul turismului istoric şi arheologic, pentru că zona are atât de mult de oferit în acest domeniu. Există numeroase monmente naţionale care nu sunt apreciate la justa lor valoare. Trebuie să întreprindem toate demersurile pentru a le scoate la lumină şi a le aduce în atenţia publicului: drumuri de acces, indicatoare şi maparea lor în sistem digital, astfel încât cei interesaţi să le poată identifica şi găsi mai uşor şi, eventual, să aibă acces la un tur virtual al acestora prin intermediul unei aplicaţii informatice.”

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

To Top