Caterisirea a devenit un fenomen îngrijorător în Arhiepiscopia Tomisului
O dată cu înscăunarea lui ÎPS Teodosie pe scaunul arhieresc de la Tomis, excluderea preoţilor (caterisirea) a devenit un fenomen îngrijorător. Din păcate, nu vă putem prezenta o cifră exactă, căci Arhiepiscopia Tomisului ţine departe de ochii “profanilor” acest subiect. (“Nu vă pot da cifre şi nume, acesta nu este un subiect de interes public”, a răspuns curiozităţii noastre purtătorul de cuvânt al instituţiei, preotul Alin Boc).
Numărul mare de excluşi pentru abateri de la morala creştină pune serioase întrebări legate de eficienţa şi corectitudinea sistemului de selecţie al viitorilor preoţi.
Pe de altă parte, ne întrebăm ce şanse de a-şi demonstra nevinovăţia are un preot care a încăput pe mâna instanţelor religioase, în care aceiaşi preoţi sunt şi “procurori” şi “judecători”, iar episcopul are întotdeauna ultimul cuvânt.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Justiţia Bisericii stă la mâna episcopilor
Încă de la începutul analizei noastre trebuie să precizăm faptul că una dintre regulile de bază în Biserica Ortodoxă Română este ascultarea faţă de superior. Acest lucru face ca episcopul să aibă puteri discreţionare asupra tuturor preoţilor pe care îi conduce. De aceea, în Biserică nu putem vorbi de drepturi democratice (în sensul larg al cuvântului) ale preoţilor în raport cu episcopul. Pe de altă parte, Biserica are propriile instanţe, paralele cu cele ale Statului. Spre exemplu, un preot exclus nu poate contesta această decizie în faţa unui tribunal civil. Iată câteva principii după care funcţionează Justiţia Bisericii, aşa cum derivă ele din Statutul de funcţionare din anul 2007:
-Tribunalele bisericeşti se numesc consistorii şi sunt formate din preoţi. Pentru judecarea pe fond acestea sunt: Consistoriul disciplinar protopopesc şi Consistoriul eparhial (al episcopiei sau arhiepiscopiei – după caz).
Pentru judecarea recursurilor: Consistoriul mitropolitan, Sinodul mitropolitan şi Sfântul Sinod.
-Ilegalităţile comise de preoţi sunt cercetate de către preoţii care fac parte din consistorii, adică de aceiaşi preoţi care şi judecă ulterior cauzele cercetate. Un preot poate fi anchetat numai după ce episcopul îşi dă acordul.
-Potrivit statutului BOR, deciziile consistoriilor devin executorii după ce sunt aprobate de către episcop.
-În statutul BOR se prevede că deciziile instanţelor de judecată bisericeşti nu pot fi atacate în sistemul judiciar de stat.
-În cazurile excepţionale, episcopul locului se poate substitui consistoriului şi poate judeca după bunul său plac.
-Un preot care este caterisit îşi poate susţine cauza numai dacă Patriarhul aprobă revizuirea sentinţei.
Caterisiri pe bandă
Din 2001, când ÎPS Teodosie a devenit Arhiepiscopul Tomisului, foarte multe scandaluri au şifonat serios imaginea acestei eparhii. “Preotul Porno” din Cernavodă, fostul protopop de Băneasa dat afară din preoţie după ce l-a împrumutat pe Teodosie pentru a-şi construi mănăstirea-pensiune de la Vatra Dornei, fostul preot militar de la Mangalia, care l-a acuzat pe episcop că şi-a însuşit 300.000 de euro câştigaţi de pe urma Brâului Maicii Domnului sunt doar câteva exemple mai cunoscute.
Popa Porno şi sindicatul preoţilor
La sfârşitul anului 2008, a fost postat pe internet un filmuleţ în care preotul Florin Ciutoiu din Cernavodă 
întreţinea relaţii sexuale cu o femeie. A urmat un imens scandal în care cel acuzat a declarat că a fost drogat înainte şi de aceea nu este răspunzător de cele întâmplate. Cu toate acestea, Ciutoiu s-a autosuspendat şi în acest caz nu poate fi caterisit.
ÎPS Teodosie acuzat de afaceri necurate
Sunt şi preoţi care îl acuză public pe ÎPS Teodosie că i-a exclus pentru că nu îi dădeau bani, din răzbunare sau pentru că îi încurcau diverse afaceri.
Preotul militar Traian Chircu a adus Brâul Maicii Domnului la Mangalia şi Constanţa în perioada 16-21 mai 2008. Pe la Brâul Maicii Domnului au trecut câteva sute de mii de enoriaşi din toată ţara. Atât la Mangalia cât şi la Constanţa, Arhiepiscopia a vândut amulete pelerinilor, la preţuri între trei şi cinci lei. Preotul Chircu apreciază că din această afacere s-au strâns aproximativ 300.000 de euro. Bani despre care nu se ştie unde au ajuns. Exclus din rândul clericilor, Chircu l-a acuzat, în mai multe apariţii publice, pe ÎPS Teodosie că şi-a însuşit aceşti bani.
Preotul Marius Mustaţă, fost protoiereu de Băneasa între 2002 şi 2005, îl acuză pe Arhiepiscopul Teodosie că l-a dat afară după ce i-a cerut să justifice o sumă de bani pe care tot el i-o ceruse. Acest scandal e legat de mănăstirea pe care ÎPS Teodosie a ridicat-o la Dorna Arini, despre care Mustaţă spune că funcţionează în regim de pensiune. Cunoscându-i spiritul întreprinzător, Arhiepiscopul Tomisului i-a cerut preotului Mustaţă să ducă la Dorna Arini 100 de muncitori, pe care însă a uitat să îi plătească. I-a plătit preotul Mustaţă, din banii de la Protoierie. ÎPS Teodosie a ordonat o anchetă la Băneasa şi l-a acuzat pe preotul Mustaţă că a furat banii Bisericii. Marius Mustaţă a fost mai întâi mutat la Valu Traian şi apoi caterisit.
Preoţii Vasile şi Ciprian Guriţă (tată şi fiu) de la Biserica Naşterea Maicii Domnului din Eforie au fost suspendaţi din funcţie în urma unui control financiar al Arhiepiscopiei Tomisului. Un grup de enoriaşi a vrut să împiedice instalarea unui nou preot la Eforie, astfel încât arhiepiscopul a avut nevoie de ajutorul trupelor DIAS pentru a intra în biserică.
Preoţii excluşi şi ctitorul bisericii (Vasile Leica donase impresionanta sumă de 500.000 de dolari pentru construirea lăcaşului de cult) îl acuză pe ÎPS Teodosie că le cerea frecvent “taxă de protecţie”, iar atunci când nu i-au mai dat s-a răzbunat.
Excluderile se fac în spatele cortinei
Lista preoţilor excluşi este foarte lungă şi îl include şi pe Valentin Petrea, fostul paroh de la Cotu Văii, care i-a păcălit pe mai mulţi enoriaşi să facă împrumuturi bancare de 200.000 de euro pentru biserică şi apoi a fugit în Italia cu banii lor.
Nu vom insista pe toate aceste cazuri, pentru că sunt de notorietate. În situaţiile în care informaţiile nu au ajuns “pe surse” în mass-media, Arhiepiscopia Tomisului a păstrat o tăcere adâncă.
În această situaţie se află Părintele Macarie, fostul stareţ al Mănăstirii Sfântul Nicolae din comuna 23 August. Vestit pentru că a „făcut” o icoană să plângă, dar şi pentru zeci de moaşte cu provenienţă incertă pe care le deţinea, Macarie a fost caterisit pentru că îşi băgase adânc mâna în banii mănăstirii.
Într-o situaţie asemănătoare s-a aflat un fost stareţ al Mănăstirii Sfântul Apostol Andrei, care şi-a depus rasa de călugăr în cea mai mare discreţie, prin 2001, în urma unei dispute legate de bani, pe care a avut-o cu ÎPS Teodosie. După ce timp de mai mulţi ani a administrat o agenţie de turism din Bucureşti, încearcă acum să obţină iertarea arhiepiscopului şi să se întoarcă în rândul călugărilor.
Am putea să îi adăugăm pe preotul Gabriel Botezan, care se încurcase cu soţia unui coleg preot din Constanţa, pe fostul organizator de pelerinaje în contul Arhiepiscopiei Tomisului sau pe preotul Mititelu, acuzat că s-a implicat în scandaluri homosexuale.
Toţi au fost îndepărtaţi în linişte, departe de ochii şi urechile publicului.
