Bătaie ca la Securitate, la Poliţia Hârşova
Declaraţia şocantă a unui tânăr din oraşul Hârşova readuce în atenţia opiniei publice comportamentul şi acţiunile angajaţilor din cadrul Secţiei de Poliţie din localitate. Mihai Gheorghe Lărgeanu, în vârstă de 19 ani, susţine că a fost bătut şi electrocutat de poliţişti chiar în interiorul instituţiei. Mai grav este că acesta este al doilea caz în care poliţiştii din Hârşova sunt acuzaţi de localnici că abuzează de funcţiile pe care le deţin, aplicând lecţii dure tinerilor. În urmă cu aproape un an vă prezentam cazul lui George Guraliuc, un băiat de 18 ani, care ne-a povestit că a fost bătut până la leşin în secţia de Poliţie şi că a avut nevoie de îngrijiri speciale pentru refacerea timpanului spart în urma bătăii primite de la poliţişti, pe vremea când era minor.
Relatările celor doi băieţi au în comun foarte multe aspecte, însă cel mai important este că au fost bătuţi de acelaşi poliţist: Gabriel Baciu. Atât George Guraliuc, cât şi Mihai Lărgeanu ne-au declarat că au fost bătuţi, umiliţi, iar cel din urmă şi electrocutat, de poliţistul Baciu.
Un articol de Andreea PAVEL
Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au fost contactaţi de un localnic din Hârşova care citise anchetele în care făceam publică povestea lui George Guraliuc. Acesta ne-a spus că, din nefericire, povestea se repetă, iar de data aceasta „poliţiştii îşi fac de cap şi mai rău”.
Am ajuns în faţa unui apartament dintr-un bloc social, construit recent de Primăria Hârşova, pentru familiile nevoiaşe. O doamnă simplă, speriată şi cu lacrimi în ochi ne deschide şi îşi cheamă băiatul în sufragerie. Un tânăr cu arcada stângă spartă, de înălţime medie şi subţirel de-abia păşeşte până la canapea. La scurt timp apare şi sora băiatului, căreia îi vine să plângă de fiecare dată când începe să ne spună cum l-a găsit pe fratele ei, atârnat de gratii cu cătuşele.
„După ce i-au scos cătuşele, l-au obligat să declare ce vroiau ei”
„Eu am fost anunţată dimineaţă că Mihai e la Poliţie. Am dat fuga la secţie şi când l-am văzut… ”, începe mama băiatului povestea, după care izbucneşte în lacrimi. „Era desculţ, papucii erau aşezaţi deoparte, şi era legat cu cătuşe, de nişte gratii. Când m-au văzut, poliţiştii au început să o ia înainte cu explicaţiile: „Hai, încălţă-te, ce stai aşa fără papuci?”, sau „Să nu spui după aia că noi te-am bătut”, făcând referire la faptul că băiatul meu avea arcada spartă. Dar Mihai a replicat: „Ba da, voi m-aţi bătut! Şi voi mi-aţi spus şi să mă descalţ”. Au început să nege, bineînţeles, după care l-au dezlegat şi l-au dus sus, fără să mă lase să merg cu el. Acolo l-au obligat să dea o declaraţie cu ceea ce vroiau ei, poliţiştii, să scrie. După toată tortura şi teroarea pe care a suportat-o, vă daţi seama că de frică a scris ce-au vrut ei”, a povestit mama băiatului.
Tânărul umilit şi torturat: M-au electrocutat de simţeam că îmi plesneşte inima!
„ În seara de 4 spre 5 decembrie m-am întâlnit cu un prieten, după care, pe la 23:00 am luat-o prin oraş, singur, să mă plimb.
În jurul orei 04:00, mă întorceam către casă şi într-o intersecţie, la circa 40-50 metri de un butic de pe şoseaua naţională, am fost acostat de patronul buticului şi forţat să urc într-o maşină, după care m-a dus la Poliţie fără să ştiu de ce. La intrarea în Poliţie, aşa-zisul patron, George Moise, mă tot ameninţa cu moartea şi distrugerea întregii familii dacă nu-i dau 90 de milioane de lei vechi. Atunci am fost luat de către domnul poliţist Eugen Apostol, care a fost chemat de acasă, care m-a luat, m-a legat cu cătuşele de o gratie de fier şi m-a luat la bătaie. M-au pus să mă descalţ şi m-au ţinut fără încălţăminte până a venit mama. La scurt timp, după ce m-a legat, a mai venit încă un poliţist, Baciu îl cheamă, şi încă o persoană pe care nu o cunosc, şi m-au bătut, apoi au scos aparate electro-şoc, cu care mă chinuiau, curentându-mă de simţeam că îmi plesneşte inima”, ne-a povestit Mihai plângând.
Jefuitorul în papuci de spumă roz
Acesta a fost săltat de pe stradă de George Moise, patronul unui bar amărât, construit într-un fost garaj, care l-a târât la secţia de Poliţie cu forţa. Aici, băiatul a aflat că este acuzat de Moise că ar fi devastat barul şi ar fi produs pagube în valoare de 90 de milioane de lei vechi. Ghinionul băiatului este că, din cauza unor traumatisme cerebrale mai vechi, acesta are, uneori, pierderi de memorie. Astfel, Mihai nu-şi aminteşte nimic din momentul în care a ieşit să se plimbe (ora 23:00-24:00), până în momentul întâlnirii cu patronul (ora 03:00-04:00 dimineaţa). De menţionat este că tânărul era încălţat cu nişte papuci de spumă, iar pe mâini nu prezenta nici o zgârietură sau tăietură provocate de spargerea geamurilor. De asemenea, papucii nu prezentau cioburi înfipte în tălpi, sau tăieturi. În paralel, o dâră imensă de cioburi domneşte în faţa buticului, chiar şi după patru zile de la eveniment, atunci când jurnaliştii DEZVĂLUIRI au fost la faţa locului. Mihai mai este acuzat şi că ar fi spart casa de marcat a barului, drept pentru care patronul a dat fuga a doua zi „s-o repare” (fără ca Poliţia să o amprenteze), şi că, în timpul „jafului” ar fi rătăcit caietul cu cei care au băut pe datorie la bar.
Poliţiştii, drepţi la ordinul patronului din „barul-garaj”
Localnicii cred însă că la mijloc este vorba de o înscenare: se pare că Moise a făcut pierdut caietul cu datornicii şi că acum încearcă să facă rost de nişte bani. De asemenea, în loc să-şi fi văzut de treabă, căutându-i şi pe ceilalţi trei (martorii susţin că au văzut patru inşi în seara incidentului), poliţiştii îl sfătuiesc pe Mihai să achite suma cerută de Moise. Pe de altă parte, un fost angajat al barului susţine că niciodată în magazin nu a existat şi nu va exista marfă în valoare de 90 de milioane de ROL. „Cumetria” despre care localnicii vorbesc, dintre poliţişti şi patronul barului, pare să fie confirmată de următorul aspect: După ce jurnaliştii DEZVĂLUIRI au trecut pe la secţia de Poliţie să ceară un punct de vedere vizavi de acest incident, la doar câteva minute de la plecarea noastră am primit un telefon prin care am fost anunţaţi că patronul barului este în faţa scării băiatului ameninţându-i familia cu moartea. Sigur, poliţiştii nu l-au anunţat pe Moise că jurnaliştii se interesează de caz, ci la mijloc de vorba doar de ditamai coincidenţa. Nu în ultimul rând, familia Lărgeanu ne-a povestit că poliţiştii par surzi atunci când Moise îi ameninţă cu moartea chiar de faţă cu cei pentru care uniforma nu mai simbolizează nimic şi despre care se presupune că ar trebui să-ţi inspire încredere, siguranţă şi protecţie.
Interesant este şi faptul că poliţistul Apostol s-a obosit chiar şi la ora 04:00 dimineaţa să poposească la locul de muncă, la ordinul patronului buticului. Ne întrebăm retoric: dacă băiatul sau familia acestuia şi-ar fi permis să-i deranjeze somnul lin lui Apostol solicitându-i ajutorul la o astfel de oră, ce s-ar fi întâmplat? Ar fi fost atât de prompt? Sau toată familia ar fi fost legată de gratii, bătută şi electrocutată pentru tupeu?
Poliţistul Baciu: „Voi sunteţi de la DEZVĂLUIRI? Aţi mai scris de mine aşa că la revedere!”
Un rânjet ironic a însoţit această replică, pe buzele poliţistului Gabriel Baciu, cel acuzat de Mihai Lărgeanu şi, în urmă cu un an, de George Guraliuc, că i-ar fi bătut, umilit şi, pe Mihai, l-ar fi şi electrocutat.
Poliţistul n-a vrut să ne dea nici o declaraţie, în afară de: „Aţi zis ziarul DEZVĂLUIRI? Am mai avut probleme cu voi, aţi mai scris de mine, aşa că mi-a părut bine, la revedere! Vorbiţi cu ofiţerul de presă”, după care a întors spatele şi dus a fost. Îi precizăm lui Baciu, pe această cale că nu cu noi „a mai avut probleme”, ci cu însăşi comportamentul lui. Pe de altă parte, am fi vrut să aflăm de la poliţişti
de ce băiatului i s-au făcut poze şi i s-au luat amprentele de-abia după 3-4 zile de la producerea incidentului şi de ce nu l-au legitimat în dimineaţa în care a fost adus la secţie? Probabil pentru că erau prea ocupaţi cu alte obiceiuri şi hobby-uri, ca să mai respecte paşii unei anchete.
Când procurorii nu iau măsuri, bătăile în secţiile de Poliţie devin un obicei
Parchetul din Hârşova a primit spre rezolvare, în urmă cu aproape un an, cazul lui George Guraliuc. Procurorul Dan Popa i-a promis mamei băiatului că va lua măsurile ce se impun şi a asigurat-o pe aceasta de imparţialitate, pentru a infirma zvonurile de prin oraş, conform cărora între Parchetul şi Poliţia Hârşova există o prietenie veche şi solidă.
Nici până azi nu s-a primit vreun răspuns cu privire soluţionarea sau stadiul în care se află cercetarea penală ce-l vizează pe Baciu. Cât despre o anchetă internă, Radu Croitoru, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Constanţa, ne-a promis că va fi demarată, în urma depunerii unei plângeri pe numele poliţistului. Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice, editor al ziarului DEZVĂLUIRI, a trimis solicitări în temeiul Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, atât la Parchet, cât şi la IPJ. Astfel, aşteptăm cu interes atât un răspuns în ce priveşte ancheta internă, cât şi un răspuns al Parchetului, deşi, în ambele cazuri, putem pune un pariu de pe-acum… .
Vă invităm să citiţi în rândurile ce urmează, întreaga declaraţie şocantă a tânărului de 19 ani, din Hârşova, ce susţine că a fost legat cu cătuşe, bătut şi electrocutat chiar în secţia de Poliţie din oraş.
„Mă numesc Lărgeanu Mihai Gheorghe şi locuiesc într-un bloc social al Primăriei Hârşova. Încă de la vârsta de 9 ani, am suferit două accidente repetate de maşină care m-au afectat la cap, sub toate aspectele. De asemenea, menţionez că nu sunt alcoolic şi nici cunoscut cu tulburări de comportament în societate. Sunt uneori situaţii când la anumite intervale de timp îndelungat mai consum ca fiecare câte un pahar de bere sau vin care mă afectează în sensul că îmi pierd cunoştiinţa şi nu mai reţin nimic din tot ce se întâmplă în acel moment.
Nenorocirea face însă ca în seara de 4 spre 5 decembrie 2009 am consumat împreună cu un prieten bun, acasă la acesta, circa doi litri de vin de butuc, am plecat în oraş singur, pentru a mă plimba, nu îmi amintesc să fi fost la nici un restaurant cu cineva. Spre ziuă, în jurul orei 4, mă întorceam către casă într-o intersecţie la circa 40-50 metri de un butic de pe şoseaua naţională am fost acostat de către un cetăţean, patronul buticului, şi forţat să urc într-o maşină după care m-au dus la Poliţie fără să ştiu de ce. La intrarea în Poliţie, aşa zisul patron Moise George mă tot ameninţa cu moartea şi distrugerea întregii familii dacă nu-i dau 90 de milioane (lei vechi, n.red.). Atunci am fost luat de către domnul (poliţist, n.red.) Apostol Eugen care a fost chemat de acasă, care m-a luat, m-a legat cu cătuşele de o gratie de fier şi m-a luat la bătaie, m-au ţinut pe betoane fără încălţăminte în picioare până a venit mama. La scurt timp, după ce m-a legat, a mai venit încă un poliţist, Baciu, şi încă o persoană pe care nu o cunosc, m-au bătut apoi au scos aparate electro-şoc, cu care mă chinuiau curentându-mă de simţeam că îmi plesneşte inima. Pe la orele 08:00 – 8:30, a venit mama, care m-a găsit cu cătuşele legat de acele gratii şi descălţat. M-au dus sus, la etaj, şi m-au pus să declar ceea ce dictau ei şi să recunosc că am spart şi distrus acel butic de pe şoseaua naţională singur, fără să mai implic pe altcineva, deşi vecinii restaurantului susţin că au fost patru persoane la această distrugere.
După ce m-au interogat, bătut, torturat sub toate aspectele m-au trimis acasă, în timp ce patronul George Moise mă ameninţa cu moartea, cerându-mi 90 de milioane în prezenţa poliţiei şi a părinţilor mei.
Abia ulterior am aflat că buticul fusese vandalizat, că o bandă de hoţi l-ar fi distrus, am scos scaunele afară, au băut acolo, după care a plecat. Mai mult de atât am aflat că patronul a luat casa de marcat şi a dus-o el la reparat deşi acest lucru trebuia să-l fi făcut poliţia.
Constat cu uimire următoarele:
1. Dacă acei vecini au văzut ce se întâmplă în acel restaurant în plină noapte, atunci mă întreb de ce nu au chemat poliţia?
2. Cum se explică faptul că hoţii ar fi vandalizat restaurantul cu luminile aprinse, au mai şi băut în faţa restaurantului stând pe scaune fără să le fie frică de nimeni?
3. La o asemenea infracţiune consideraţi că hoţii m-ar fi lăsat pe mine acolo, drept martor?
4. De ce a fost nevoie ca vecinii să anunţe patronul să vină să mă imobilizeze şi nu poliţia?
5. Pe ce s-a bazat patronul care m-a imobilizat când, de fapt, el nu avea nici un prejudiciu stabilit de experţi?
Menţionez că din acel moment de când am părăsit sediul Poliţiei şi până în prezent, atât patronul, cât şi soţia acestuia vin la domiciliul nostru cu ameninţări grave la adresa familiei, să le dăm cele 90 de milioane, altfel ne vor distruge şi plimba pe la Bucureşti, Cluj, pe unde au ei relaţii şi ne vor termina.
De asemenea, ne trimite pe la cămătari, pe la primar, pentru a le da cu orice preţ în primă fază 1000 de euro şi restul după aceea, bani pe care nu-i avem.
Abia marţi, 8 decembrie, la patru zile după acest incident, mi-au luat amprentele la Poliţie şi m-au fotografiat. Lucrul cel mai suspect şi consider că este o regizare a tuturor celor care participă la aceste nenorociri, deoarece chiar din prima oră a dimineţii când s-a întâmplat evenimentul, Poliţia a insistat să le dau cei 90 de milioane patronilor.
Atunci vă întreb în baza cărui prejudiciu m-au sfătuit poliţiştii să dau cei 90 de milioane acestor patroni care la rândul lor m-au ameninţat că oricum voi face puşcărie şi voi plăti distrugerile cauzate indiferent de situaţie.
Mai menţionez că zilnic, mama mea este acostată pe stradă de aceştia cu ameninţări grave. Sunt atâtea necunoscute în acest caz încât personal, eu nu consider că aş fi autorul acestui dezastru.
La câte geamuri sparte au fost, şi sticle, mă întreb: eu char nu aş fi avut nici o zgârietură la mâini sau la picioare?
În încheiere, declaraţia pe care am dat-o la poliţie şi recunoscând fapta, fără voia mea, a fost teroarea torturii prin care am trecut, bătut şi electrocutat în cinci rânduri.
Proba demonstrativă că eu nu am fost în acel butic au păstrat-o ca fiind secretă şi se bazează pe următorul lucru: am fost încălţat cu o pereche de papuci cu talpă de spumă, cum se explică, că din miliardul de cioburi, sticle sparte şi geamuri sparte, pe talpa acestor papuci foarte sensibili nu s-a înfipt nici un colţ de sticlă spartă?
Sincer, solicit ajutor din partea celor care pot să dezlege acest mister. Deoarece din cauza problemelor pe care le am la cap eu nu îmi amintesc nimic.
Lucrul cel mai important care dovedeşte această regizare este faptul că patronii s-au oferit că dacă le dăm aceşti bani ei mă vor duce la spital că au relaţii la doctori şi mă vor scoate basma curată fără să fac puşcărie. Dumneavoastră ce consideraţi? Că i-ar durea pe aceşti regizori inima de viaţa mea, dacă într-adevăr aş fi fost un infractor care le-a făcut rău? Toate acestea, puse cap la cap demonstrează clar că e vorba de o înscenare. Încă ceva de remarcat şi important: undeva, la circa 30 de metri de butic, pe marginea şoselei naţionale se afla o dâră imensă de sticlă fărâmiţată, de remarcat este faptul că în acea zonă, de sticle sparte, ar fi trebuit să fie umed, dar nu s-a întâmplat acest lucru, deoarece zona era uscată, nu umedă, lucru confirmat şi de un martor cheie care în acea dimineaţă era în trecere.
De asemenea, un fost vânzător în acel butic pe care patronii l-au dat afară, spune că niciodată acest butic nu a primit marfă de o asemenea valoare care mi-a imputat-o mie. De asemenea, numitul Moise George a mai făcut asemenea presiuni şi întreprinderii unde a lucrat şi unde a avut un accident de muncă şi a cerut 1.000.000 euro despăgubire. Neobţinând această sumă, patronul Moise George a reuşit să păcălească medicii oftalmologi obţinând acte precum că ar fi invalid aproape în totalitate cu vederea, în urma căreia a obţinut o pensie destul de frumoasă. Fac aceste afirmaţii tocmai pe faptul că acest om induce în eroare toate instituţiile României, deoarece posedă permis de conducere, toate gradele, şi lucrează, de la aşa-zisul accident, pe diferite maşini, tiruri, maşina sa personală. De aceea, constat că avem de-a face cu această regizare în cazul meu. Verificaţi casa de pensii, dar şi permisul pe care îl foloseşte în acest moment. Lărgeanu Mihai”
