Şcolarii, la răscrucea dintre cultura clasică şi era hi-tech
N-am greşi dacă am spune despre comuna Crucea că este o pată colorată distinctiv între celelalte peisaje dobrogene. Notele discordante sunt schiţate de mărimea comunei, de micile croieli ale istoriei, de legendele locului încă ascunse de curiozitatea profană a urbanului şi, de ce nu, de farmecul modestiei din ochii locuitorilor, sau de inocenţa şi sârguinţa din privirile copiilor
Joi, 26 martie a.c., cei care au fost prezenţi pe holurile Şcolii de Arte şi Meserii din Crucea au avut ocazia să înţeleagă măcar jumătate din trăsăturile aparte ale comunei, menţionate în rândurile de mai sus. Profitând de sosirea primăverii şi încă nelecuit de mrejele dăscăliei, Gheorghe Frigioi, primarul comunei, a strecurat în băncile elevilor din Crucea încă un motiv pentru a lectura suplimentar şi, implicit, pentru a-şi însuşi noi cunoştinţe, ori a dezlega noi enigme.
Un articol de Andreea PAVEL, Sebastian TARCEA
Evenimentul a fost organizat în mare parte de Elena Leu, reprezentantul bibliotecii comunale din Crucea. Festivitatea a fost croită în jurul temei „Primăvara în literatură şi obiceiuri”, iar participanţii la eveniment au fost bibliotecarii din Hârşova, Topalu, Saraiu, Gârliciu şi Pantelimon, Stănescu Constantin, consilierul de cultură din CL, Ştefan Pleşoianu, metodist de zonă, un reprezentant al Muzeului de Arheologie şi edilul comunei, Gheorghe Frigioi.
La 10 ani, copiii cunosc simbolismul şi istoricul mărţişorului
Cel mai frapant moment a fost cel în care, Maria Carmen Dumitrescu, profesoara de română a copiilor şi, în acelaşi timp, directorul şcolii, a deschis o mică dezbatere pe marginea simbolurilor primăverii. Elevii acesteia, cu vârste cuprinse între 9 şi 12 ani au ţinut piept discuţiei cu brio, vorbind chiar despre Dimitrie Anghel, supranumit „poetul florilor” şi despre simbolistica celor două culori ale şnurului de mărţişor, alb şi roşu, ori de tradiţiile străvechi ale sărbătorii. Deşi aceste noţiuni se studiază de-abia în clasa a XII-a, micuţii ştiau deja elementele de bază caracteristice curentului simbolist, desigur adaptate la capacitatea de comprehensiune a unui copil de 10 ani: „E păcat să nu organizăm astfel de evenimente şi să nu discut cu ei teme mai avansate, mai ales atunci când observi că elevii sunt receptivi şi dornici de lectură şi cunoaştere. Sunt copii buni şi silitori, fac parte din Centrul de Excelenţă şi nu sunt cu nimic mai prejos decât elevii din mediul urban, ba chiar dimpotrivă”, a declarat mândră de cei care probabil îi vor călca pe urme, Maria Dumitrescu, profesoara de română a copiilor.
Bibliotecara Elena Leu, „vinovată” de organizarea impecabilă a evenimentului, a insistat asupra necesităţii lecturii, mai ales în ce priveşte documentarea temelor şcolare: ”Subiectele discutate în cadrul festivităţii au fost mărţişorul, mucenicii, babele şi Sărbătorile Pascale. Doamna profesoară nu a acceptat nimic de pe Internet, ci le-a sugerat să citească, drept pentru care, iată, s-au prezentat atât de corect documentaţi. Nu vrem să-i transformăm în roboţi. Copiii de vârsta lor trebuie să citească. Desigur, Internetul şi tehnologia sunt la rândul lor vitale în epoca în care trăim, iar noi încercăm, alături de elevii noştri, să găsim acel echilibru optim dezvoltării lor”.
Centru de internet cu acces public liber
Ştefan Pleşoianu, metodistul de zonă, a atras atenţia asupra paralelei tehnologie ultramodernă – carte. Acesta a vorbit despre dorinţa de revigorare a activităţii bibliotecilor din teritoriu şi despre necesitatea menţinerii unei „clasice culturi a cărţilor”. Nici metodistul nu a contestat însă, ultilitatea calculatoarelor, promiţându-le celor mici că în viitorul apropiat, în Crucea se va inaugura un centru de Internet cu acces public liber. Acesta şi-a încheiat discursul rugându-i pe elevii de la Centrul de Excelenţă din Crucea, ca prin sârguinţa lor, „să ducă România acolo unde îi este locul”: „Vom achiziţiona mai multe cărţi şi publicaţii adecvate vârstei voastre, iar toate activităţile vor fi îndreptate către voi, pentru că voi însemnaţi viitorul localităţii, iar cu cât mai multe oportunităţi în Cultură şi Învăţământ, cu atât voi veţi reuşi să duceţi România acolo unde îi este locul”.
Gheorghe Frigioi, edilul comunei, a ţinut la rându-i o alocuţiune. Mesajul transmis de acesta a fost cât se poate de clar: „Orice bibliotecă are nevoie de cărţi şi de aparatura necesară desfăşurării diferitelor activităţi în şcoală. Astfel de acţiuni sunt mai mult decât utile şi trebuie organizate mai des, mai ales când vedem că acestea îşi ating scopul”.
