Klaus Iohannis, președintele României, a susținut miercuri, 28 aprilie, o conferință de presă referitoare la situația în care se află România din cauza pandemiei de COVID-19. Președintele a vorbit și despre posibilitatea luării unor măsuri de relaxare după data de 15 mai.
„Românii au dovedit că au simț civic, au echilibru și, da, societatea românească a dovedit maturitate, însă se discută foarte mult în aceste zile despre măsurile de relaxare. Sigur, vom ajunge și acolo. Eu am menționat că după 15 mai anumite restricții vor fi reduse, dar trebuie să fim foarte, foarte atenți. Nu am atins maximul în România și o relaxare prematură ar fi fundamental greșită și poate să distrugă toate rezultatele bune pe care le-am obținut până acum”, a declarat Klaus Iohannis.
Președintele României a arătat că-i înțelege pe români, că le este greu să stea în case, să-și reducă viața la a sta în locuință. De asemenea, Iohannis a spus că este conștient că medicilor le-a fost extrem de greu, și le este în continuare.
În ceea ce privește măsurile de relaxare care se pot lua începând cu 15 mai, președintele a arătat că „nu înseamnă în niciun caz că revenim la viața noastră normală pe care am avut-o înainte de epidemie. În realitate, experții ne spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală, așa cum o știm noi de dinainte de pandemie. Vor rămâne foarte multe restricții în vigoare, nu vom putea să ne întâlnim decât maximum câte trei, nu vom putea, o vreme destul de bună, să ieșim, de exemplu, la restaurant sau la mall. Nu vom putea, imediat după 15 mai, nici măcar să plecăm din localitate, decât dacă avem un motiv foarte serios. Aceste lucruri, sigur, vor fi încă detaliate.”
În majoritatea unităților – fie ele comerciale, sau economice, sau de stat – la ușă se va măsura temperatura celor care intră, iar persoanele cu stări febrile nu vor avea accesul permis.
Și industria spectacolelor va avea de suferit anul acesta deoarece marile festivaluri probabil nu vor avea loc. „Nu putem să riscăm să avem un număr mare de persoane adunate într-un loc. Știu că sunt mulți care își doresc, de exemplu, să se reia competițiile sportive. Dacă se vor relua – atenție, dacă se vor relua – există o probabilitate mare să se reia fără spectatori”, a mai spus președintele României.
În aceeași declarație de presă, șeful statului a amintit că după data de 15 mai va exista obligația de a purta măști în spații închise, de aceea este nevoie de atenție, de echilibru, de o abordare responsabilă.
În ceea ce privește modul în care Guvernul a gestionat această criză, Klaus Iohannis a apreciat ca fiind corectă activitatea ministerelor și a amintit că la începutul pandemiei rezervele României erau goale.
„Să știți că, atunci când a început epidemia, rezervele României au fost goale, nu au existat pur și simplu. Nu au existat rezerve de măști, nu au existat rezerve de biocide, au existat foarte puține medicamente și acestea toate au trebuit procurate într-un timp record, și s-au procurat. S-au folosit nu doar banii puțini care au fost la visteria noastră, s-au folosit cu mare succes și banii europeni, și se folosesc în continuare – am dat niște date săptămâna trecută, când am avut Consiliul European în format de videoconferință.”
România, spune președintele, are acum acces la un miliard și jumătate de euro din fondurile europene aferente acestui exercițiu bugetar, care vor fi folosiți pentru achiziții de dispozitive medicale, medicamente, pentru sporurile care se vor da medicilor și personalului din spitale, și așa mai departe.
„În paralel, obligați și de epidemie, dar și împinși de pretențiile electoratului, Guvernul a început să pună în practică reforme, reforme promise, reforme necesare, reforme oportune. De exemplu, s-a progresat foarte mult în materie de digitalizare a administrației. Asta e partea pozitivă. Deci, în felul în care s-a reacționat și până acum, am obținut rezultate notabile.”
Klaus Iohannis a criticat activitatea politicienilor și partidelor care s-au folosit de pandemie pentru a-și face campanie electorală. „În Parlament, fie că s-a lucrat în sistem video sau la distanță, fie că s-au adunat unii, am văzut un spectacol ciudat, un spectacol sinistru, aș zice, un festival deplorabil, instrumentat de aceiași politicieni. Care și înainte de criză au avut un comportament destul de nociv și cert demagogic, oamenii care au lăsat România fără bani. Banii românilor au fost risipiți pe guvernele pesediste. Acești bani au fost risipiți în loc să fie investiți acolo unde aduceau un câștig pentru toată țara.”
Președintele Iohannis a răspuns și întrebărilor adresate de jurnaliștii prezenți la conferința de presă de la palatul Cotroceni, vorbind inclusiv despre românii care în plină criză au plecat la muncă în străinătate. „Oamenii care pleacă, sezonieri, majoritatea pleacă fiind sub contract din partea unor agenți economici, nu sunt organizați de stat, cum se spune. Este alegerea lor și probabil va trebui să ne gândim bine cum putem să le oferim un viitor în România, ca să nu mai fie obligați să plece la munci agricole în alte țări. Însă se pare că la început au existat probleme organizatorice. Pe parcurs, ele au fost remediate, dar este clar că la început au fost greșeli și cei care au greșit vor trebui să plătească. Au fost greșeli de organizare.”
În privința alegerilor parlamentare și locale, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că „este prematur să spunem că vom avea sau nu vom avea în septembrie, sau în octombrie, sau în decembrie alegeri. Acest lucru depinde de cum gestionăm noi epidemia și cum reacționează populația în continuare la acest virus. Important este, după părerea mea, să facem alegerile atunci când nu reprezintă un pericol pentru populație. Eu nu o să fiu de acord să facem alegeri atunci când epidemia încă există și sunt un număr semnificativ de bolnavi.”
Întrebat de un jurnalist cum este respectat dreptul la educație, în contextul desfășurării cursurilor online, în condițiile în care copiii din mediul rural nu au acces la internet, președintele României a declarat că „este o problemă importantă pe care am discutat-o în toate întâlnirile pe care le-am avut. Foarte mulți copii, din fericire, au acces online. Mulți copii nu au. Pentru ei ministerul va veni cu soluții, probabil, posibil, cu achiziții de tablete care vor fi puse la dispoziție. Este o preocupare pe care eu o am de multă vreme. De asemenea, am pretenția și am găsit că la minister se vede exact la fel chestiunea, să fie elaborate ghiduri și pentru dascăli. Majoritatea dascălilor improvizează, trebuie s-o recunoaștem, acum când lucrează online.”
