Serviciile portuare- o sursă inepuizabilă de venituri menită să reumple puşculiţa golită a grupurilor de interese politice
Încă din anii 90’ serviciile de pilotaj şi remorcaj din Portul Constanţa au făcut subiectul a lungi şi complicate controverse. Concesiuni dubioase făcute la schimb cu valize pline de bani duse la Bucureşti la Ministerul Transporturilor, licitaţii trucate şi concurenţă neloaială, sunt doar câteva dintre metodele folosite în lupta pentru supremaţie în ceea ce priveşte aceste servicii portuare de remorcaj şi pilotaj. Cunoscătorii vieţii portuare ştiu că aceste servicii sunt mari aducătoare de venituri, iar cel care deţine monopolul în acest domeniu poate fi considerat “Stăpânul portului”, şi implicit al oraşului Constanţa. Tocmai de , de ani de zile, în acest sector de activitate a existat şi o să existe în permanenţă o luptă acerbă pentru supremaţie. Recent, mai bine zis în ziua de 1 august 2012, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, Decebal Şerban (recent numit şi el la conducerea instituţiei), a anunţat, într-o conferinţă de presă, o nouă “reaşezare” a lucrurilor în ceea ce priveşte serviciile de pilotaj şi remorcaj din Portul Constanţa. Conform noului „aranjament”, făcut fără o licitaţie prealabilă, firmele care au intrat în graţiile CN APMC sunt: pentru serviciul de pilotaj au obţinut contracte firmele SC.Canal Sea Service SRL, SC. Black Sea Pilots SRL şi SC.Maritime Pilot SRL, iar serviciul de remorcaj a fost atribuit prin contract firmei SC. Logistic Remo Services SRL. Cine sunt de fapt aceste firme sau mai bine zis cine se află în spatele lor? Ei bine, nu sunt decât tot aceleaşi firme care până acum au avut sub control aceste servicii, numai că acum folosesc în majoritate alte nume. Cum vechile SRL-uri au fost băgate în lichidare, ori sunt în reorganizare judiciară sau au fost falimentate, acum tot aceiaşi vechi oameni care le-au adminstrat şi care şi-au păstrat relaţiile şi influenţa în sfera politicului central şi local, fac legea în Portul Constanţa.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
Istoria remorcajului se repetă: aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie
În anul 2003 Portul Constanţa s-a confruntat cu un fenomen de amploare. Un ordin al Ministerului Transporturilor a deschis cutia Pandorei privind suspiciunile asupra activităţii de concesionare a serviciului de remorcaj. Ordinul cu numărul 562 din aprilie 2003 a scos din prevederile vechi obligativitatea efectuării serviciului de remorcaj în porturile Dunărene. Acest lucru a permis „migrarea” tuturor remorcherelor aflate în serviciu în porturile dunărene către Portul Constanţa. În consecinţă, în Portul Constanta exista un excedent de asemenea nave, luând în consideraţie faptul că cea mai veche societate de remorcaj din port, SC. Coremar SA, poseda deja 15 remorchere, dintre care şase erau noi- nouţe. De la Dunăre au sosit zece astfel de nave, cu tonaje şi puteri diferite. Aceste remorchere au fost închiriate de câteva societăţi comerciale din port, SC. Canal Service SRL, SC.Black Sea Service SRL etc. care şi-au demarat activitatea iniţală fără a avea nici măcar un utilaj în proprietate. În consecinţă, Ordinul 562 a lăsat efectiv fără nici un remorcher porturile dunărene Galaţi, Brăila, Tulcea etc. Având în spate respectivul ordin, la nivel de minister s-a decis demararea procedurilor de pregătire a licitaţei pentru concesionarea serviciului de remorcaj în Portul Constanta. Pe atunci, cei care au fost total dezavantajaţi de condiţiile licitaţiei erau cei de la Coremar. Licitaţia a fost astfel aranjată încât a câştigat cine trebuia. Adică cei veniţi de la Dunăre!
Afacerea ”Valiza” în Pilotaj
Activitatea de pilotaj maritim în Portul Constanţa fusese privatizată, de către Fondul Proprietăţii de Stat, în anul 1996. În Portul Constanţa serviciul de pilotaj a fost ani buni împărţit între două mai firme: Atlas Pilot şi Pilot Service. La un moment dat, semnalul dat concesionării acestui serviciu de pilotaj a determinat începera unei lupte acerbe între cei doi competitori. Supravieţuirea consta în sponsorizări consistente. Spre Bucureşti, în speţă spre Ministerul Transporturilor, au început să plece valize pline cu bani. Cum era de aşteptat, cineva a uitat la un moment dat să mai predea valiza cu bani, şi astfel, Atlas Pilot pierde poziţia de lider în clasamentul manevrelor portuare. Pe 20 ianuarie 2004, societăţii comerciale Atlas Pilot SA îi este redusă zona de manevră, fiindu-i emisă o autorizaţie prin care se putea desfăşura, doar în zona II a Portului Constanţa. În document se menţiona că autorizaţia era valabilă până pe 19 ianuarie 2009. Situaţia se schimbă şi mai repede în rău, în data de 28 februarie 2005, firma este înştiinţată că, începând cu data respectivă, autorizaţia îşi încetează valabilitatea, invocându-se o hotărâre luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin acte semnate de nume grele din sfera politicului, activitatea de pilotaj este împărţită între SC. Val Mar Pilot SRL şi SC. Agigea Pilot SRL, firme noi apărute în domeniu, dar administrate de nume cunoscute şi destul de vechi în lumea pilotajului. Din anul 1993, autorizaţia pentru pilotajul navelor în porturi se emitea anual, dacă firma respectivă îndeplinea anumite condiţii.
Din 25 noiembrie 1996, autorizaţia pentru pilotaj se emitea pentru o perioadă de patru ani, exact perioada unui ciclu electoral. Esenţial este că indiferent de ce denumire au purtat sau poartă firmele de pilotaj, în spate sunt de fapt aceiaşi oameni, vechi piloţi care au şi-au desfăşurat activitatea în serviciul de pilotaj de dinainte de 1989.
Pentru APC, informaţile despre pilotaj şi remorcaj, erau “ Informaţii clasificate”
Din anul 2003, pilotajul şi remorcajul au trecut în subordinea Administraţiei Porturilor Maritime. Informaţiile despre relaţiile contractuale dintre CNAPMC şi firmele concesionare erau considerate secret de serviciu. Informaţiile solicitate în legătură cu acest aspect, în baza Legii 544 privind liberul acces la informaţiile publice, erau refuzate, replica fiind că ar face parte din categoria informaţiilor clasificate.
Aşa cum spuneam la începutul acestui material, CN APMC a renunţat ciudat de rapid la secretomania privind datele despre serviciile de pilotaj şi remorcaj. Dar nici aşa suspiciunile noastre nu au fost lămurite vizavi de această poveste. Conform declaraţiilor lui Decebal Şerban, directorul general al CN APMC, pilotajul în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia va fi efectuat de firmele SC.Canal Sea Service SRL, Sc.Black Sea Pilots SRL şi SC.Maritime Pilot SRL. Serviciul de remorcaj va fi asigurat de o singură firmă, SC.Logistic Remo Services SRL. Dacă pentru pilotaj, numele firmelor menţionate sunt cunoscute, acestea ocupându-se înainte de serviciul de remorcaj şi aveau remorcherele de la Dunăre, acum acestea fac oficial doar pilotaj. Sau asta vor responsabilii din CN APMC şi ştim. Conform datelor obţinute de la Registrul Comerţului, unica firmă de remorcaj care v-a monopoliza serviciul de remorcaj din Portul Constanţa, adică SC.Logistic Remo Services SRL, este de fapt un paravan al tuturor celorlalte firme amintite mai sus, la care se adaugă, în sfârşit şi firma de remorcaj aflată nu de mult în colaps financiar SC. Coremar SA. Conform Registrului Comerţului, SC. Logistic Remo SRL are ca asociaţi SC. Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA cu 10 părţi sociale şi 33,34 % procente beneficii şi pierderi, SC.Black Sea Service SRL cu 10 părţi sociale şi 33.33% procente beneficii şi pierderi şi SC. Canal Service SRL cu 10 părţi sociale şi 33,33 % procente beneficii şi pierderi. SC.Maritime Pilot SRL, are ca asociaţi trei foşti piloţi ai defunctei firme Atlas Pilot şi Asociaţia Piloţilor Maritimi din România Euxin Pilot, la care sunt afiliaţi, după câte ştim, toţi piloţii care activează în firmele amintite mai sus. În consecinţă, atât pilotajul cât şi remorcajul în Portul Constanţa au devenit apanajul exclusiv al unor firme care, după cât ne spune experienţa, au sprijinit şi vor sprijini propăşirea materială a noilor sforari aflaţi acum la guvernare
